| = el lindo matador | felix nicolau [26.May.06 12:12] |
| si eu care credeam ca gelozia e galbena! Es decir, Ela, ca te joci cu taurul feminin ca un toreador. Interesanta pictura sentimentelor. Si mai interesanta furia poreclita sarcasm (cuvant care n-ar fi trebuit divulgat). Care o fi diferenta dintre rosul Tizian si cel spaniol? | |
| = all i can say | Raul Huluban [26.May.06 12:14] |
| un text extraordinar, Daniela, și "ți-ai uitat în umărul meu mușcătura de durere" un vers cît un alt poem, o incizie în sensuri și în real uimitoare. | |
| = Felix, Raul | Ela Victoria Luca [26.May.06 13:52] |
| Felix, c'est le rouge le plus mortifer, mon cher, aproape indescriptibil. L-aș putea picta sau aș lăsa dansul să îl evoce. O gelozie nu poate fi doar de o singură nuanță, depinde spre cine se îndreaptă: de era o altă femeie, nu apărea nici măcar galbui pal. Dar când ești gelos pe moarte, îți piere orice altă culoare. Thanks. Raul, e o incizie necesară, ca și cum ai extirpa celule moarte dintr-un umăr atins de umbre. Mulțam, păstrează. Ela | |
| = parere | emilian valeriu pal [26.May.06 15:54] |
| "Singuratatea mea pe inelar..", unica apartie... Ce logodna spaniola sub arcul de triumf al barbatilor!!!! Emil | |
| = cu simpatie | Rusu Cristina [26.May.06 16:41] |
| Mi-au placut gandurile tale. ele danseaza intr-un oras rosu, usor, ca in urmatoarea clipa sa le privesti cum zboara peste alt oras de o alta culoare. | |
| = feminitate... | Ela Solan [26.May.06 17:02] |
| ...este atata feminitate in acest rosu spaniol al tau, Ela, incat nu pot sa nu constat, ca de fiecare data cand te citesc, cat de frumos femeie esti... Elsa | |
| = Irizari | ramona iancu [26.May.06 17:17] |
| Exista arene in care fiestele duc la macel. E altfel de rosu acolo, al tau palpita, acela-i stins. Iesi din apatie, vindeca-ti rana de pe umar, imbraca ceva transparent, vei iradia. | |
| = Emil, Cristina, Elsa | Ela Victoria Luca [26.May.06 17:18] |
| Emil, e acea "nuntă în cer", unica ce contează. Știa Eliade ce spunea. :) Mulțumesc. Cristina, e o călătorie prin roșul de toate nuanțele, orașul e în noi, oriunde am fi, ne purtăm aceeași citadelă. Mulțumesc pentru că mă însoțești pe străzile interioare. Elsa, tu care mi-ai văzut și ochii cred că ai citit mai mult decât pot scrie. Uneori nuanțele mele sunt doar din privire date. Mulțumesc pentru că mă poți vedea dincolo și dincoace de litere. Ela | |
| = Ram | Ela Victoria Luca [26.May.06 17:23] |
| Am scris simultan: las transparența așa cum este deja, fiindcă iradierea este intensă acum, mai mult ar însemna să se piardă. Fără acea urmă, roșul ar fi fost un sângeriu banal. Așa, devine o matcă de suflet. Mulțam. | |
| = Ela, | Diana Manaila [26.May.06 23:47] |
| sunt momente in care sangele de rosu spaniol se preschimba in iedera albastra, sub taietura neagra a pantofilor de catifea; asa sunt marile iubiri interzise sau, mai abitir, iubirile imaginare, pasionale, precum o corida; singuratatea devine atunci o innuntire cu visul. | |
| = Diana | Ela Victoria Luca [27.May.06 00:07] |
| Sunt momente sacre în care orice culoare te readuce spre esență. Și acolo în cele din urmă roșul capătă sens. Mulțumesc. Ela | |