= so... | Laurențiu Ion [30.Apr.09 19:03] |
mie mi-a plăcut acest text ideea e ok, dar mai trebuie susținută cumva și tocmai de asta propun: multe se pot aranja într-un spirit tonic răsfoind cărțile ne mai sfătuiesc cu gimnastici antidepresive ceaiuri rozalii câte-o scrisoare deschisă eului dându-i chestionare tulburând și trezind alchimii discrete-n chipul unei femei cu ochii triști un cer gri pustiit zidul armat și gândacii înnebunitori de vulgari, caldă sclipirea perdelei sintetice în bucătăriile strâmte ce fură întunericului un rug mișcător florile de sânge ale genunchilor au brăzdat podele amețitoare umplu broaștele ruginii ale ușilor cu mirodenii cineva să se-aștepte la asemenea gesturi ca la încântate speranțe visele flămânde sunt pisici ce se freacă de uși varsă prin încăperi un lapte crud - acela cu o mie de fețe sau poate cu o mie de vieți | |
= Nache Mamier Angela | Liviu-Ioan Muresan [30.Apr.09 19:15] |
Poate Laurențiu are drepate, poate se mai poate prelucra, a dat o idee acolo. Eu am remarcat însă "chipul speciei femeii cu ochii triști",idee ce nu trebuie uitată. Și aici articulez "speciei", aici mi se pare tăria expresiei. Dar și acea reformulare e plăcută citirii. Cu prietenie, LIM. | |
= Laur. I . si LIM | Nache Mamier Angela [30.Apr.09 22:02] |
laurentiu,sunt placut impresionata de trecerea ta "laborioasa "pe acest text... când voi avea timp, voi ajusta "forma" (care se poate modifica la infinit,modulabila ca umorile poetice) e riscul versului liber merci pentru aceasta lectura "la obiect" LIM -si eu tin la termenul prozaic "specia femeii" desi stiu ca termenii "femelismului" meu sunt pentru unii lectori insuportabili a fi poet,scrib este "une prise de risque" te felicit pentru stelute si "filonul" promitator si incitant în care te afli în acest moment e adevarat ca nu e de schimbat nimic,totul este bine "încrustat" mes amitiés ANM | |
= 8 | Alexandru Corneliu ENEA [01.May.09 10:11] |
ultimele 8 versuri este poezie curata. | |
+ da | Ioana Geacăr [01.May.09 10:36] |
asta e "poezie curată", trăire adevărată, mai puțin stânjenită de clișee-zorzoane, de metafore. Acum cînd vine, metafora e mai personală,mai vie, mai "chinuită", impune o prezență de sentiment, de gînd: "gândacii-ndoielii înnebunitor de vulgari" imagini de impact: "caldă sclipirea perdelei sintetice în bucătăriile strâmte fură-ntunericului un rug mișcător..." s.a.m.d... adică pînă la final poemul e de citat! Felicitări, Angela! | |
= ioana g -aviz | Nache Mamier Angela [01.May.09 11:10] |
o steluta(a doua!!!) venind de la o poetesa si un critic avizat ca tine ,sunt pretioase ,stiind ca nu tot din ceea ce scriu îti place(e normal...) deci (cu atât mai mult)apreciez acest "dialog" fructuos de la suflet la suflet cu "intransigenta"ta legitima | |
= Enea- !!!! | Nache Mamier Angela [01.May.09 11:13] |
cuvintele dvs nu pot decât sa îmi faca placere,mai ales ca uneori nu ati "savurat"... treceri ca acestea sunt "multivitamine" pentru curajul de a scrie cu amicitie | |
= * | Marina Nicolaev [02.May.09 11:36] |
Nicio "scrisoare deschisă eului" nu rezolvă monotonia vieții, și nici măcar atunci când se descoperă nevoile și tarele "speciei femeii cu ochii triști". Finalul e tentant, imprevizibil, țâșnește acolo brusc unde era deja secetă, spațiu delimitat, convulsiv, unde nu mai era nimic de spus, de adăugat: "cineva să se-aștepte la asemenea gesturi/încântate speranțe/visele flămânde/pisici se freacă de uși/varsă prin încăperi/laptele crud al așteptării-/cel cu o mie de fețe". Alchimiile bizare ale speciei... | |
= marina-oui !!! | Nache Mamier Angela [02.May.09 11:56] |
marina,ca poeta si "feminina", interpretarea ta merge la esenta acestei poezii si la acest final care a "tâsnit" de unul singur ,de nu stiu unde si m-a surprins si pe mine de aceea textul se numeste "alchimie" (între altele) magia starii creatoare si a inspiratiei care ne dau uneori aceste "iluminari" care ne fascineaza si ne fac sa ramânem pe acest drum spinos al întelegerii merci mon amie | |