| = stridenta | GHERMAN ADRIAN [08.Apr.09 15:17] |
| ca un film de groaza slab regizat. Mi-a placut "poem in 7 arome" | |
| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [08.Apr.09 11:31] |
| nu stiu care a fost sursa de inspiratie, dar merita sa mai incerci, eu cred ca in tine zac multe carti de poezie pe care ar trebui sa le aduci la lumina. desi poemul kilometric, nu oboseste, retine atentia, nimic nu este diluat, fiecare strofa are forta, poate fi la fel de bine un poem in sine fieare strofa ca atare. am gasit cateva expresii cum rar am mai citit, le redau, pt ca merita scoase in evidenta: 1. in primul rand ideea din prima strofa cand iti imaginezi ca ea este foarte batrana si vei face dragoste cu ea pana intinereste, mirosind a dumnezeu. 2.vom face schimb de inimi ca de perne. 3.și-mi voi naște amîndoi ochii din orbite de parcă ar fi doi copii pregătiți să plece împreună la școală. 4.dacă va fi vreodată să pleci cu un înger. ce fel de plecare? e putin mister aici. 5.apoi voi desena pe cer o lume numai pentru tine. 6.cînd voi fi terminat, pielea mea albă și goală îți va fi cea mai frumoasă rochie de mireasă. un final pe masura poemului, plin de gratie. mcm | |
| = batranutragator | Leonard Ancuta [08.Apr.09 13:07] |
| multumeste pentru aprecieri. cu toate ca nu sunt de acord cu mine insumi, chiar de curand spuneam ca un poem de dragoste tre sa fie cat o respiratie, m+am lasat furat de scris. mi+a iesit asta si sunt bucuros sa o vad apreciata. primavara in suflet, toamna in buzunare! | |
| = + | Alberto M. Popesco [08.Apr.09 13:52] |
| așa cum a remarcat colega noastră de site, e un text excelent, leo nu face risipă de poezie. un text superb felicitări foarte amical | |
| = pielea mea = rochia ei de mireasa | serban georgescu? [08.Apr.09 14:49] |
| batrane, nu trebuie sa fii de acord cu tine insuti fiindca asa cum ai zis, dragostea e o stare de prostRatie (te rog corecteaza in text) excelent poem vine parca din resurse inepuizabile nu-mi dau seama cum ai reusit sa te opresti imi pare rau ca te-ai | |
| = re | Leonard Ancuta [08.Apr.09 15:24] |
| mr. gherman, tot e bine ca ma citesti. si placutul asta e o chestie de gust. tot e bine ca ai gasit ceva sa+ti placa. alberto, nu exagera, sunt convins ca peste cativa ani pot taia cam jumatate din tecst :) [sau nu!] serban, merci si de corectura si de interpretare... da ai surprins bine acolo, si apoi curge, curge... multumiri. | |
| = leonard rit | Nache Mamier Angela [08.Apr.09 22:32] |
| intriga pare scoasa dintr-un film recent pe tema timpului,cu brad pitt un ton care îmi aminteste literatura de dragoste a lui cartarescu(volubil,subvesriv,plin de seva si de miez) esti instalat cu forta talentului în acesdt poem ,în aceasta poevste"crazy" care revela fragilitatile si violentele terenului mintal ale unui creator,un fel de umor si amor negru,cerebral ,un rit de initiere în sânul unei Femei absolute | |
| = re | Leonard Ancuta [10.Apr.09 16:47] |
| s-a receptat bine la dvs, doamna Mamier. ipecacuana este o planta, de aici vine viziunea filmica, plana este un vomitiv. poemul se construieste pe ideea mentionata si in final, sustinuta prin ingurgitarea plantei. restul ar putea fi violenta, o minte minata ca un camp in razboi. | |
| = Minunat :) | Savastru Liviu Valentin [14.Apr.09 09:22] |
| un poem extraordinar, care iti capteaza atentia si NU poate sa te plictiseasca, mai ales prin imaginile simbolice; versul care mi-a captat atentia, precum si frumusetea simbolica a acestuia a fost "cînd voi fi terminat, pielea mea albă și goală îți va fi cea mai frumoasă rochie de mireasă." sincere felicitari | |
| = Liviu Valentin | Leonard Ancuta [14.Apr.09 11:30] |
| Multumesc pentru aprecierile tale. si mie imi place poemul si ma bucur ca forta simbolurilor nu s-a pierdut pana la tine. | |