| = trepte albe,trepte negre... | Gelu Bogdan Marin [11.May.06 10:41] |
| Este ca un scenariu ce se desfășoară sub ochii noștri. Afară plouă dezlănțuit. Mai trec... | |
| = un fragment de fericire pierdut printre cestile de cafea din..Cafe Mike..:) | bucur alexandra-emilia [11.May.06 14:53] |
| Este precum un "2004" adică un acel El, un acel an... cred că în fiecare an , în fiecare clipă urcăm și coborâm scări, în fiecare minut odată cu pulsul inimii sufletul urcă și coboară pe scara lăuntrică. "Mergeam în zig-zag pe o tablă imensă de șah" îmi creează impresia că destinul se joacă cu gândurile noaste în alb și negru și uneori le putem privi așa..ca într-o imensă întindere , ca o tablă, detașați, pe care cu puțin curaj putem păși( sau călca..depinde de stare..)și putem chiar...râde.. putem de fapt coborî scările zilei și ale nopții, ale luminii și ale întunericului atât timp cât conștiința și voința ne oferă puterea de a crea propriile scări chiar și atunci când nu ți le oferă nimeni sau nu le vezi în jur... mă gândeam acum chiar că am putea în fiecare zi înainte de a adormi, seara, să sculptăm o treaptă și încă o treaptă:) și tot așa..până la Cer... pupici, aceeași emi | |
| = cafe mike | Maria-Magdalena Jindiceanu [12.May.06 13:48] |
| da. era cafe mike... | |