| = E frumos... | cordeanu iulia [01.Dec.08 17:47] |
| E frumos că unii oameni mai simt vreun dram de patriotism. Nu știu...uneori simt că nu mai aparținem nimănui, că nu ne mai interesează nimic în afară de scopurile noastre...egoiste de cele mai multe ori. Am simțit un fior trecându-mi pe sub piele, urcând spre creștetul capului și de n-ar fi fost frig...aș fi putut crede că fanfara militară e de vină...și faptul că-mi amintește de filmele alea românești la care mă uitam cu gura căscată...că altele oricum nu erau. E ceva să mai poți scrie despre țara ta, despre sărbătoare națională, fără să riști să fii ridicol sau învechit. Mulțumesc pentru amintirile cu pionieri...eram și eu comndant de detașament... "detașamentul clasei ...este gata pentu începerea activității" Cu prietenie Iulia | |
| = Amintiri... | Maria-Gabriela Dobrescu [01.Dec.08 22:31] |
| Într-adevăr citind scrisoarea ta mi-am amintit și de lucruri frumoase din aceea vreme când eram mult mai patrioți. Ai surprins foarte bine momentul acela al primirii cravatei de pioner. Și eu păstrez undeva amintirea aceea fără să fiu nostalgică după vremuri apuse, ci doar așa ca pe o părticică din viața mea. Cu prietenie, Maria | |
| = Iulia, Maria | Roman Anamaria [02.Dec.08 12:23] |
| Iulia, pare că patriotismul nu mai e "la modă". sunt alte simțăminte care i-au luat locul. totuși, ce vină are țara că o bună parte din cei care o populează nu mai știu nici măcar să-i vorbească limba? dacă-mi amintesc bine, Andrei Pleșu spunea că o primă dovadă de patriotism ar consta în cunoașterea limbii române. România e și țara mea. un fapt care mă face, uneori, să simt mândrie, alteori umilință... Dar o iubesc așa cum îmi iubesc părinții: fără judecată. Maria, nu sunt deloc nostalgică. doar că acele vremuri fac parte din trecutul nostru fie că vrem, fie că nu. sigur e că nu ne putem vedea mai departe de viață dacă negăm ceea ce am trăit. și dacă reușim să vedem și o lumină - oricât de firavă - în acel întuneric, înseamnă că avem și amintiri frumoase din copilăria în care aveam la gât și cravata de pionier dar și cheia... vă mulțumesc pentru trecere și semne, anamaria | |
| = Iubirea nu poate fi caraghioasă | Zaharia Ramona [03.Dec.08 17:58] |
| Nu am purtat cravata de pionier decât două luni pentru că a venit între timp revoluția. O uram simplu, nu pentru ceea ce reprezenta ci pentru că nu suferea să stea decât "în bună ordine". Cu toate astea mi-a plăcut textul tău, pentru că vorbești degajat despre o iubire firească pentru locurile în care ai crescut. | |
| = Nu te-am regăsit | Emil Dogaru [03.Dec.08 22:28] |
| Anamaria Știi că te citesc... Așadar ar trebui să-mi dai explicații mulțumitoare - și evident că nu vei putea-pentru ce scrierea ta de acum se pliază unor jenante obișnuințe de pe chat, în care nu se mai dă respectul cuvenit numelor ce trebuie scrise cu majuscule. De astă dată textul tău nu mi-a plăcut, și pentru că... nu te-am mai regăsit pe tine, cea cu care m-am obișnuit să știu că ești. Desigur, e vina mea, care am deseori tendința (absurdă, de altfel) de a avea pretenția că odată omul definit, în mintea mea, se-nțelege, tot ce urmează ar trebui să corespundă unor așteptări. Ai înțeles cred ce-am vrut să spun. Eu îmi doream Anamaria mea. | |
| = Ramona, Emil, | Roman Anamaria [04.Dec.08 10:18] |
| Ramona, Îți mulțumesc pentru semnul lăsat aici. Sigur, tu ești foarte tânără și nu cunoști „poveștile” trecutului nostru decât din auzile. Noi le-am trăit... Am învățat să iau (asta ca să vorbesc doar în numele meu!) din ceea ce s-a întâmplat doar părțile luminoase. Altfel, cum mi-aș putea privi copilăria? Cu ură? Cu revoltă? Și cum aș putea merge mai departe împovărată de aceste sentimente? Am jucat și noi șotronul chiar dacă am avut cravata roșie la gât... Ramona, cred că îmi ești cea mai dragă persoană de pe site... mă bucur când mă citești și îmi lași semne. :) Emil, Îți mulțumesc că mi-ai „smuls” primul zâmbet pe ziua de azi. :) Și te rog să nu te superi pe mine. Mai întâi îți mulțumesc pentru semnul lăsat și pentru sinceritate. Îmi pare rău că te-am dezamăgit. Dar am să-ți dau explicațiile solicitate. Eu nu cred că respectul se traduce prin majuscula de la începutul unui cuvânt. Poți să scrii cu majuscule și să gândești cu minuscule, Emil! La ce i-ar folosi celui căruia i te adresezi? N-ai sesizat că eu și propriul nume mi-l scriu cu minusculă? Ce importanță are? Uite, îți spun un secret: prima dată am scris textul cu majuscule. Apoi l-am citit și mi-a părut... patetic. Adică, așa cum sunt eu, deseori. Când am schimbat ortografia, mi-a „sunat” altfel. Mai... în ton cu realitatea actuală. Emil, nu-mi cere să „înțepenesc” în niște tipare pe care le-am învățat la școală! Asta chiar dacă au trecut ceva ani de atunci! Dacă voiam să rămân așa, nu intram pe „agonia”. Rămâneam la blog-urile mele. Sigur, regret dacă textele scrise nu sunt pe placul tău, dar sper în continuare că-mi vei lăsa semne aici fie și doar pentru a mă critica. Și nu glumesc defel când spun asta. Și vezi? Am scris cu majuscule aici. Așa cum îți place ție. :) Vă mulțumesc pentru trecere și pentru semnele lăsate, dragi prieteni, anamaria | |
| = da, si eu | Anni- Lorei Mainka [04.Dec.08 16:16] |
| imi amintesc - vai si citi nu au plins ca nu i-au facut in primul semestru pionieri....imi amintesc acea zi si nu stiu de ce....oare sa fi fost ce descrii tu? nu stiu, dar a fost un sentiment care nu l-am uitat | |
| = Anni-Lorei, | Roman Anamaria [04.Dec.08 19:30] |
| mulțumesc pentru trecere și pentru semn. Da, am plâns că am primit cravata mai târziu decât sora mea care era mai mare cu un an dar eram în aceeași clasă fiind date deodată la școală. Tare nedreptățită mă simțeam! :) ei, de-ale copilăriei noastre... mă bucură faptul că ai și tu astfel de amintiri. mulțumesc din nou. cu prietenie, anamaria | |
| = Descoperire | Jianu Liviu-Florian [10.Dec.08 15:33] |
| Am citit aceste rânduri cu câtva timp în urmă, și ele mi-au inspirat o poezie, în care îi mulțumeam aceleiași Românii. Am citit acum prezentarea biografica a autoarei, și am descoperit că lacrimile care curg pe dinăuntru, împart sare pe dinafară. | |
| = Jianu Liviu-Florian, | Roman Anamaria [11.Dec.08 20:04] |
| am citit "Mulțumesc" dar nu m-am gândit că ar fi fost inspirată de cuvintele mele... Am citit și prezentarea biografică a autorului (pe sărite, recunosc!:)) și am descoperit că am fost, oarecum, "vecini": Liceul de "Filologie-Istorie" Craiova, promoția 1981... Ei, "trecut-au anii..." Sau doar atât: ce mică-i lumea asta mare! mulțumesc de trecere și semn, anamaria | |