| = ceas cu sentimente | angela spinei [26.Oct.08 10:59] |
| cum se intampla Maestre ca timpul si dragostea stiu sa isi danseze valsul si sa nu lase pe nimeni intre ei. de parca minutarul ar fi un a-ritmic care ne calca pe picioare. retin pentru duminica mea ceasul ăsta e cu păsări nici nu are minutar numai morții mele stau priveghi ca un pândar ziua-ncepe timpul pleacă să măsoare cât a mai rămas din soare cu placerea lecturii adunata-ntre sori si stele angela spinei | |
| = . | florian stoian -silișteanu [26.Oct.08 11:14] |
| observ o latură aproape acestei duminici.Și dacă ea se arată și dumneavoastră pentru mine se întâmplă oră exactă și vă mulțumesc Angela Spinei | |
| = cât a mai rămas din soare | Silvia Goteanschii [26.Oct.08 13:34] |
| iată rază numai una Domnul îmi întinde mâna / un final desăvârșit, poezia e doldora de secvențe notabile, de sensibilitate extremă. Mi-au plăcut: oră nouă bate somnul din pământ/ trece o femeie prin distanța crinului/ timpul pleacă să măsoare cât a mai rămas din soare / ceasul ăsta e cu păsări nici nu are minutar cu respect, Silvia | |
| = Dragă Republică Moldova | florian stoian -silișteanu [26.Oct.08 14:16] |
| Observ că ținem strâns. Dragă Silvia Goteanschii pentru mine este frumos că tu că ea și alții arătați ce încerc să se vadă.E o mulțumire de suflet pe care o lasă cineva.E bine....mulțumesc de bine Silvia | |
| = Dincolo | George Asztalos [10.Dec.18 14:27] |
| de farmecul pustnic de diacon la mânăstire îmi place Silly-șteanul ăsta de copchil cu minunății năstrușnice pe limbă...:) zi înainte frate Siliștene că bine le zici! stimă și amiciție din Țara de Sus...cu pălăria jos, george cel asztalos | |
| = Dragă Țară de Sus | florian stoian -silișteanu [26.Oct.08 17:02] |
| nu poci încumeta întregul zilei.Dau cu privirea prin poeziepunctro.Uneori când scriu știu că vin oameni să caute.Unii găsesc ia și pleacă.Dragă Țară de Sus dumneavoastră sunteți recomandarea mea și vă prețuiesc pentru răbdare și încredere.Mulțam fain bădie George Asztalos | |
| = respira frumos poemul dumneavoastra | Diana Lorena Țugui [10.Dec.18 14:27] |
| Mai intai a vorbit titlul:e o poezie care merita citita.Apoi au inceput sa vorbeasca versuri precum:,,se așează în vitrină patul printre ceasuri noi'', ,,oră nouă bate somnul din pământ'', ,,a venit în fața casei anotimpul nucilor și la poartă latră lumii niște câini'', ,,îngerii iar se ascund pe sub podul unei flori de la stânga- dreapta sorții ceasul ăsta e cu păsări nici nu are minutar numai morții mele stau priveghi ca un pândar''. Un poem plin de sensibilitate,de toamna si de Dumnezeu deasupra noastra,in ciuda ratacirilor noastre. Cu respect, Diana Tugui | |
| = florin ss | carmen nicoara [26.Oct.08 18:37] |
| o poveste despre moarte cu lumină ceasul cu îngeri să nici nu aibă limbi așa va trece de eter aripile de păsări îî asigură timpului zborul dincolo de stele "Dumnezeu învelește cerul peste mâini" și dă poemului aripi spre sufletele noastre cu admirație, cn | |
| = Diana Lorena Țugui, Carmen Nicoară..... | florian stoian -silișteanu [26.Oct.08 19:23] |
| când pe poartă și pe fereastră intră apoi și ies numele oamenilor gazda se află în emoție.Totală! Iată așa cuceresc din ce se întâmplă fiindcă nu este premiu mai frumos decât să opbservi străinul că încumetă din pita ce o scrii pe masă.Sunt fericit că încercarea mea aduce dumneavoastră.Diana și Carmen vă foarte mulțumesc.Gestul dumneavoastră al cititorilor din ultima vreme mă pune pe gânduri.Îmi dați curaj pentru că știu că se află ascunși pe aici și din cei care dacă s/ar putea arîmpușca din aripa mea.Dar așa cu dumneavoastră la drum nu are cutez de a trage.Mulțumesc foarte mult. | |
| = Istoria imi canta o drama seculara/sau eu strabat prin pasari/timp ce-a uitat sa | florian abel [28.Oct.08 08:05] |
| Doamne, de cand de frica mana mi se graieste spre alte nume, si-ti ocoleste cantul, de parca teama de dulce cuvant in postul etern al tacerii tinutu-ma-n loc! Nu-i noapte mai fasta si-alean de trait decat zbuciumul dulce-al rostirii pe care-o crezui ratacita prin moartea poetilor mei. Ma bucur ca dorul iubeste pamantul si nasc impreuna tristetea ce-o canti, si nori fluturati la ferestre-ti coboara sa-ti spuna ca cerul te-asteapta prin munti! Doamne, cand citesc o poezie adevarata, tot zbuciumul nasterii si al pieirii zvicneste in sufletul meu. Imi cer iertare, Florine, ca m-am risipit mult pe ape si nu ti-am citit viersul dulce, cum spunea ingerul nostru, EMINESCU. Nu pot comenta acest fluviu de cant. In imperfectiunea perfecta a iambilor, troheilor, hexametrilor si a altor unitati de masura cu care criticii isi castiga bietele mercedesuri, sta vraistea dorului meu neumbrit, si vreau sa-l adorm, sa-l trezesc si sa-l sfasii, sa-si strige durerea spre necuprinsul dumnezeirii. Daca tot cantul ti-i la fel, nesomnul mi-i tovaras nopti de-a randul. Zbor nesfarsit si lacrima nestinsa ! Florian Abel | |
| = trebuie ascultat acest ceas, | Adriana Lisandru [28.Oct.08 05:09] |
| ...ticaind aripa. Inalta e lumea paserilor tale, Florian, inalta si luminos cantatoare. Iata un poem in care te poti inveli, sa nu te atinga frigul secundelor. "ziua-ncepe timpul pleacă să măsoare cât a mai rămas din soare iată rază numai una Domnul îmi întinde mâna" multumiri pentru frumusete, in primul ceas al diminetii. | |
| = Adriana Lisăndrița Lui Lisandru | florian stoian -silișteanu [28.Oct.08 07:23] |
| Păi dacă se aude și în Brașov cum alungă din secundă ceasul meu aceasta înseamnă încredere înseamnă drum înseamnă mai cu seamă dorință pentru ceasornicar cum să vegheze nu cumva paserea asta a mea să rămână timpului în urmă.Deocamdată încerc doar să țin la vedere nu cumva să întârzii nici morții cum nici viețuind.Îți mulțumesc Adrana Lisăndrița lui Lisandru | |