= Alice | Cornel Ștefan Ghica [15.Oct.08 10:12] |
e (prea) complicată. e o "definiție imposibilă" dată (iată) într-o dimineață de octombrie, 15. de-abia de la "ieri draga mea mi-a fost cum să-ți spun / aidoma / căzusem după mine", încep să mă dumiresc, dat tot nu-i de-ajuns. e o poezie interiorizată, din care "pot să zâmbesc să țip să lovesc sau să mă declar pur și simplu de vânzare". nu știu ce să (mai) zic; "cu orice altă persoană și orice alt timp vorbim". interesantă viziune sindromatică. cu stimă, Cornel Ghica | |
= * | Andrei Trocea [15.Oct.08 11:11] |
poezia ta ma duce cu gandul la o tara locuita de menhiri, care sunt dusi zilnic la serviciu, apoi seara sunt depusi inapoi intre pereti, sa zaca asemenea statuilor din muzeu. la fel, conform legilor atractiei, printr-o "bataiala" ei se atrag/ se resping, devin barbati/ femei unii pentru altii. dar nu ei sunt "vinovati" de acest fenomen, ci muncitorii din spate care-i cara dintr-un loc in altul, atat cat sa para vii. poemul nu mi se pare incarcat. e un soi de tandrete in spatele calculelor de atractie, care invioreaza versurile si le simplifica. andrei ot tg ocna | |
= god just loves | ionela chiru [15.Oct.08 12:10] |
eh, mai cuin of dă nait, cel mai bun exemplu de sindrom stockholm: însăși viața, supremul agresor dacă vrei iar omul, victima pendulând între ură și-o iubire bizară pentru acest agresor legat de el cu mii de fire un atașament paradoxal poate dar totuși legitim... însă aci e alticeli aci e o stradă cu umbre dureros de vii încă mai persistă în aer mirosul torționarului iar taxa taxa nu e pe obsesie e pe "afecțiunea umblă spontan liber și sincer aparent adjudectă definitiv" așa simte jonelu' textul acesta. :) | |
= sindromul | carmen nicoara [15.Oct.08 13:55] |
stockholm apare treptat victima își iubește agresorul de la "alandala" la "reply garantat", asta e "legea atracției": orice s-ar întâmpla trebuie să supraviețuiască chiar dacă asta presupune să facă o obsesie din simpatia față de suferință și să accepte inconștient că : "god loves ugly" profund și misterios totodată lasă enigme neelucidte sau pasibile de multiple interpretări: înmormîntare, stradă, bărbat foarte reușit text îl văd bine alături de fotografii copyright alice drogoreanu | |
= statement | alice drogoreanu [15.Oct.08 18:23] |
Cornel simptomatică ziua de azi 15 octombrie se îmbracă sigură Andrei ot TgOcnei uite o viziune mișto sistemică da' nu muncitorii-s vinovații la mențiunea de "tandrețe" ar trebui să mă gâdil să mă alint sau să mă gudur cred că și când o am nu-ș ce să fac cu ea Ionela poți să aplici alea ca pe un abțibild sau ca pe o matriță pe o grămadă de exemple afecțiunea poate rămâne obsesia în sine nu știu însă cine rupe pisica Carmen o să trec traducerea ta pe verso știu sigur că-s chestii pe care le pot fotografia și unde nu mai încap vorbe cum știu la fel de bine că nu pot fotografia altele precum un coșmar | |
= alice | carmen nicoara [15.Oct.08 20:49] |
nu la fotografierea coșmarului m-am referit. vroiam să subliniez că este foarte vizual textul și că multe fotografii făcute ne pot induce senzația din poem. îmi pare rău că mai înțeles greșit, chiar puneam valoare pe capacitatea ta de a exprima "durerea" | |
= îți mulțumesc că ai revenit , asta înseamnă ceva pentru mine | alice drogoreanu [15.Oct.08 21:13] |
am înțeles perfect ce spuneai Carmen completam însă cu limitele neputinței mele pentru că realmente aș vrea să dau într-o poză visul durerea chinul traumele și secunda minunată care toate fac de-un om mulțumesc | |
= re alice | carmen nicoara [15.Oct.08 23:38] |
atunci suntem pe aceeași lungime de "pixel" și apropo ai niște fotografii care vorbesc între ele, despre ele și despre toată "neputiința" ta în toată splendoarea... succes în continuare! cu plăcerea lecturii și vizionării, cn | |