= o stea perlata | Maria Gheorghe [18.Sep.08 02:22] |
am intrat tiptil... prima impresie a fost ca aud Suprarealismul in tinuta de gala, apoi i-am auzit pe Andante... pe Alergo, Alegretto si Adagio... acordurile sunt fine... portativul pe stative... fiecare isi cunoaste partitura ca pe bataile inimii... fiecare isi cunoaste atat de bine treapta de pe scara… si era doar un violon... singur... nu stiu de ce mi-am adus aminte de " mătușa Speranța, sora mare a mamei"... poate pentru ca acest "concerto" e semn pentru sora ta (mare?) si mi-am adus aminte si de sora lui Pompiliu (si ea era "mare"?) si de multe mi-am adus aminte... si de tren, si de gara... si de... si asa... une feuille, une plume et une mouette une fleur d'un prunier oublié sur la route que je te dise quoi et comment avec alors et maintenant ………… ici j'étais resté à sa question (est-il libre a-t-elle demandé) tombée dans ma pensée les autres se sont perdues entre une pierre pleine d'algues vertes et bleues rencontra une grande méduse et un poisson ……………. cette gouttelette-là suinté d'une feuille de chêne est même le point d'un dé endormi entre aici poetul s-a oprit a întors pagina și-a citit concerto con violino solo obligato uitasem sa ies din Ateneu... | |
= "o frunză o pană și-un pescăruș" | Doru Emanuel Iconar [19.Sep.08 17:28] |
Neobișnuit dar luminos concert. Ascultându-l simt savurând nectar căci găsesc aici imaginile de o delicatețe rară, o voluptate a compunerii, o luminozitate capabilă să atingă coarde sufletești nebănuite. Rafimament, seninătate și echilibru interior poezia de aici. Doru Emanuel P.S. Mulțumesc pentru poveste. D. | |
= lumină ruginită | Ioan-Mircea Popovici [21.Sep.08 23:09] |
din culorile toamnei, aceeași poveste, cu un pic de noroc si multumiri... | |