| = stare de adâncă cugetare | Silvia Goteanschii [13.Sep.08 09:32] |
| ars poetica - nu râdeți a fost făcut iar nu născut / stâlpul de iluminat rămâne cel mai bun reflector evident dorința sa nemărturisită este o vitrină poezia vieții din spatele scenei, moartea niciodată nu prinde momeala, moartea pur și simplu, este în noi | |
| = Lacrimi pentru moș Crăciun | Ioan Jorz [13.Sep.08 10:01] |
| În "căutarea timpului pierdut", a tinereții risipite între două ruturi, semestriale? Să fie moartea construită din bucăți, din scene și acte, rămâneri pe loc, încremeniri în decor, sub felinarele momentelor de glorie? Nu știu. Sunt prea ocupat cu plânsul după moș Crăciun, chiar și cu "reni gonflabili". Îl plâng cu lacrimi gonflabile... Un "typo" la "dintotdeanua" și altul, probabil, la copii - copil? Dacă este vorba de pruncul Iisus, cum îmi sugerează logica și textul. Cu prietenie, | |
| = unde sunt gonflabilele de altadat? | dorin cozan [13.Sep.08 12:51] |
| ce pacat! ce pacat! cum se poate ca economia si mercantilismul si indiferenta unora sa ucida cu atata tandrete fiorii copilariei noastre?! ah, nu rad, plang, bocesc, cu pernuta in brate, in fata particolelor furate de romani odata cu 1,5 km de tunel elvetian... | |
| = . | Vasile Munteanu [13.Sep.08 13:13] |
| mulțumesc tuturor pentru prezență; cu mențiunea pentru Dorin că, printre altele, a rămas și "piciorul podului" - sunt convins că îi găsește o utilitate; estetică, evident. | |
| = for ever young, grozavesti | noemi kronstadt [13.Sep.08 14:03] |
| imi plac duhnitul de sine si sinuciderea omului de zapada si va asigur, domnule munteanu, ca ipocrizia nu se atinge de polul nord | |
| = . | Vasile Munteanu [15.Sep.08 13:15] |
| mulțumesc, Noemi, pentru lectură și pentru semn; pornind de la persiflarea (nici măcar dublu-rafinată; mă refer, desigur, la beția de sine) lui D.C. (profit de ocazie și mulțumesc invitației sale la această clipă de reflecție), mi-aș permite să spun că el exemplifică foarte bine încă neelucidata stare de angoasă (de neliniște fără motiv sau, într-o altă accepțiune, "starea ideilor negre"). Antagonismul cauză-efect generează în astfel de conștiințe o prăbușire insondabilă din exterior, fiecare manifestare fiind echivalentul refulării - în cazul unor astfel de personalități, fiind echivalentul fericirii (altă stare încă neelucidată); ca să nu pară simplă poliloghie, spun că am folosit acest preambul pentru a spune că, da, aveți dreptate: "ipocrizia nu se aringe de polul nord"; dar aceasta, desigur, din perspectivă umană; din perspectiva Polului Nord, ipocrizia nu există. încă o dată, mulțumesc. | |
| = Virginia / Nadja | Virginia Popescu [21.Sep.08 09:10] |
| Eu zaresc totusi zbatandu-se un pestisor in undita pescarului; o fi pestisorul de aur care-i va indeplini trei dorinti poetului sau micul pastrav al lui Schubert? Observ in ultima vreme ca apele sufletesti in care pescuieste POETUL nu mai sunt atat de limpezi ca odinioara....... Cu respect pentru un poet pe care-l citesc mereu cu placere | |
| = . | Vasile Munteanu [21.Sep.08 09:26] |
| limpezimea cred eu că e numai o stare; poate Natura să se fi tulburat; poate Versul; dar, da, natura versului (pe)trece înspre alt (ano)timp. mulțumesc, Nadja/Virginia, pentru cuvinte; ele întotdeauna înseamnă. | |