= Dezatelierul C.D. | Călin Sămărghițan [08.Aug.08 09:58] |
Așadar suntem la ”dezatelier” 2. Aici mi se pare prea fragmentat discursul. Nu curge. Poezia trebuie ori să curgă lin, ori să aibă o cadență armonioasă. ”Frunza pleoapei” poate părea unora (mai ales pentru începători) o imagine poetică, dar după o oarecare titrare îți dai seama că nu e decât un clișeu (e la modă pe-aici să spui asta). În cazul acesta, ce faci? Poți păstra ideea de frunză, dar o spui altfel, și atunci dobândește efect stilistic. De exemplu:... ”toamna pleoapei”. Simți?, nici nu mai trebuie să spui că ea cade, ori că prăvale etc. De asemenea eu întotdeauna sugerez folosirea semnelor de punctuație (atenție: opinia e puternic contestată de o anumită critică de azi). După mine, lipsa lor denotă o superficialitate a construcției textului, ambiguizare a sensului, o lăsare a lui la voia întâmplării, și în cele din urmă, mai greu de sesizat, o ascundere auctorială în spatele simplistei și subiectivei interpretări a cititorului. În cazul poeziei de față, punctuația ar facilita înțelegerea sensurilor, mai ales acolo pe la mijloc. Cred că vrei ”culorile să-și învârtă”. Sper că nu te-am supărat, că n-am avut un ton excesiv de paternal, dar observațiile sunt făcute cu cele mai bune intenții. Voi fi primul care mă voi bucura la ieșirea ta din atelier. | |