= nici nu trebuie sa-ti citesti destinul | Andrei Trocea [03.Jul.08 13:33] |
vine el si te citeste. imi place tonul poeziei. revoltat si candid. un fel de revolutie de catifea. iar cuvintele insotesc tonul foarte bine. "nu știu de ce salcâmul se ține cu rădăcinile de marginea gropii" apoi "De unde să iau o jumătate de zi să ascult în liniște privighetoarea drogată legănată de vânt?" iar sfarsitul e de vis; moartea se-nghesuie sa intre in viata si bate in usa de se zguduie balamalele: "ah cum strigă în stradă unul din frații mei avortați și cum din gură îmi ies frunze galbene" cu prietenie, andrei t | |