| = Fluturi și melci | Teodorescu Cristina Oana Daciana [10.Jun.07 00:33] |
| Se pare că am intrat în Anul florii... păcat doar că a trebuit să fie liniște înainte de toate, un țipăt liniștitor și tânguitor. Floarea de cicoare crește din mai până în octombrie și... este pretutindeni, este greu să o eviți... ați avut ceva de vindecat? Poate doar fluturi și melci | |
| = a_murg | Maria Gheorghe [10.Jun.07 04:34] |
| am pus pas descult pe vorba povestii..."Andante se oprise intr-un apus repetat",...canta a_murg,...pe floarea de cicoare s-a asezat din zbor...un gand venit dinspre izvoare... ce an frumos are vara aceasta cu roua diminetilor cantate de Andante!...pana la amurg... frumos ai schimbat vorba pe cantec! | |
| = agapa | Ioan-Mircea Popovici [10.Jun.07 07:57] |
| semnele mele de apa se strang in agapa. un cantec de mare, din dunga de zare. inspre el, o carare-n ardoare... | |
| = Ioan | Mahmoud Djamal [10.Jun.07 08:37] |
| bună dimneata, frumoasa nasterea nalucii din nechezatul de cal, la mine se nasc din el furtuni flămânde de ape, se născ chemări unori pământuri însetate. aprecieri | |
| = Cicoarea și un izvor de dincolo | Gheorghe Pașa [10.Jun.07 08:49] |
| Ioan-Mircea, și acest text al tău are aceleași note de ludic ritmat și rimat, fapt ce ne poate induce în eroare. De fapt, cred că incantația și simbolistica merg dincolo de structurile deja consacrate. Astfel, melcul, izvorul, cicoarea, spinii, Andante, Alpheu sunt semnele ce dezvăluie, dincolo de miracolul realului, și ceva dintr-un cifru obscur, niște mistere care nu se revelează decât unor inițiați. Spaima de matematică mă oprește să merg mai departe. De fapt, renunțarea e maniera mea de a-mi arăta ignoranța. | |
| = lumea dintre | Ioan-Mircea Popovici [10.Jun.07 11:31] |
| Aerul jilav, ca dupa ploaie de vara, inveleste mirosul de alge, peste si dulcele-amar al florii de tarm. Dincolo de aparente, de semne si de vizibil, lumea dintre. Voua nu va este sete? Nu va e cantarea dor? Vezi acum in pumn de soapte e o piatra de izvor. Pasadia, Pasadia, tu doar stii ca Infinitul este punctu-n care doare doar sfarsitul. Tu, Djamal, cantarea-n noduri este-o plasa stransa-n coduri, prinse-n 17 silabe, nascatoare de cascade. De aici, pe scara verii, poti vedea pe portativ cum alearga simfonia dupa scama unui tiv... | |
| = poem din ră-suflet | Vasile Mihalache [10.Jun.07 16:31] |
| Melcul Andante, desigur că este nepotul celuilalt melc, Adaeodatus al poetului Mihai Ursachi; ședea pe firul de iarbă ca o stație de radiotelegraf și codifica semnalele tactil; abia după aceea se punea în mișcare un fel de pian cu coadă și coamă zis Năluca; la auzul cântecului înfloreau spinii, floarea de cicoare își muta locul mai aproape, să audă mai bine.Poetul fluidizează foșniri și răsuflete, să curgă pe albia nepieritoare a harului: către izvor. | |
| = poem din ră-suflet | Vasile Mihalache [10.Jun.07 16:33] |
| Melcul Andante, desigur că este nepotul celuilalt melc, Adaeodatus al poetului Mihai Ursachi; ședea pe firul de iarbă ca o stație de radiotelegraf și codifica semnalele tactil; abia după aceea se punea în mișcare un fel de pian cu coadă și coamă zis Năluca; la auzul cântecului înfloreau spinii, floarea de cicoare își muta locul mai aproape, să audă mai bine.Poetul fluidizează foșniri și răsuflete, să curgă pe albia nepieritoare a harului: către izvor. | |
| = rostogolire si zbor | Ioan-Mircea Popovici [10.Jun.07 21:29] |
| Vasile, poate trimiterea ta la melcul lui Mihai Ursachi vine din aceeasi consecventa de a-mi gasi similitudini cum ai facut-o cand ne-am intlnit prima oara si ai zis "se stravede structura de spita saint-john persiana a poemului:pilele, esafodajul,nervurile.In Histria vie, corabia lui Tezeu... tarim incarcat de mitologie..." Eu zic ca-i inceputul promis atunci, sub titlul Un cantec si-un latrat de caine: cand ierburile inalte care sprijina cerul vor fi mai pline de arome si de cochilii... anul acesta arcadele pontice-s albe de cochiliile iesite din nervurile pietrei... si eu am fost surprins cand Andante si-a luat zborul... tu simti foarte bine unde-i jocul secund mai pur... o bila se rostogoleste pe scara... | |
| = intre melci si bile | Anni- Lorei Mainka [15.Jun.07 02:20] |
| m-am linistit, lumea cred ca e in ordine daca totusi mai exista cicoare si melci iar cei care vorbesc si mai bine mi-a placut si m-a desfatat ideea in aceste tulburari de teorii de plastic | |
| = jumatati de Infinit | Ioan-Mircea Popovici [15.Jun.07 07:06] |
| Cand intregul se pliaza pe spirala unui melc/ am gasit un tarm de mare pe un fir de codobelc/ am laut cantarea marii si-am lasat-o langa cort/ si am dat drumul la bila pe o scara inspre port.../ se dadea de-a rostogolul atingand un Infinit/ si spre seara, pe o curba se uita spre asfintit... unde esti tu pui de lunca si de Cris plin cu pietris/ unde-i umbra cea mai deasa cu melcis si alunis.../ dintr-un plop raspunse cucu. Dintr-o salcie, mai jos/ l-am vazut si pe Andante cum zbura spre... de aici se sparse clipa-n jumatati de Infinit | |
| = curba in spirala | Maria Gheorghe [17.Jun.07 10:29] |
| de pe firul ud de iarba, cobora, cantand, o urma..."curge ca Alpheu inspre izvoare"...sa ajunga la Cascada ce rmane ca sa soarba din cupa Tymp-ului gasit si lasat apoi sa cada intr-o vale cu pietris...e acolo, jos in zare,...alunis, "unde-i umbra cea mai deasa", intre Mures si-ntre Cris...aparuse si Andante - rostogol in Infint, pe o curba in spirala,...casa lui cu Nesfarsit... | |
| = solstitiu si sanzaienele | Ioan-Mircea Popovici [22.Jun.07 05:51] |
| Ieri s-a petrecut povestea Solstitiului pana-n noaptea de sanzaiene... cahir de Amiaza i-am dat lui George Ancora, Pendulul, Firul cu plumb, Podul spre Infinit si doua carti... Intre solstitiu si noaptea de sanzaiene am intrat intr-un albirint cu fotografii... aici l-am intalnit pe Yvves, ceasornicar si anticar... | |
| = da, lumea e in ordine | Anni- Lorei Mainka [22.Jun.07 09:59] |
| ma intorc des la proza TA, acum, dupa solstitiu cred ca acolo se pastreaza timpul in eprubete de suflet multumesc | |
| = spre tarm de mare... | Amalia Cretu [25.Jun.07 01:39] |
| da! astazi...flori de Sanziene; toti fluturii au invatat sa zboare, toate culorile se topesc in soare, toate sunetele converg inspre izvoare; deosebita ideea devenirii: "Aș curge ca Alpheu înspre izvoare, din tărmul meu înalt ieșind din mare și-aș mai lăsa din unda unui val, să nască iar ..." aprecieri, amalia | |
| = langa zid | Ioan-Mircea Popovici [30.Jun.07 09:18] |
| e albastru astazi tarmul, plin cu floarea de cicoare/ puiul mierlei sta sa cada intr-un semn de intrebare... ...si ascult cum tanguieste soapta visului de ieri cum se cearta-n amintirea unei veri cu adieri... las tacerilor un cantec peste care un latrat imi aduce visul soaptei, cu un melc intr-un palat... nodul verde, din povestea regelui purtat pe umeri, sta in perla dintr-o scoica, prinsa-n spuma dintre spuneri. se spunea ca ieri o soapta se oprise langa zid... | |
| = papillon bleu | Maria Gheorghe [02.Aug.07 01:21] |
| je sais pourquoi tu as évité la chicorée, m'a-t-il dit, en prenant son vol comme un papillon... | |