= cu bunica in gand... | pacurari alexandra [03.Feb.06 21:08] |
mi-a smuls un zambet si o lacrima poezia ta.Am simtit un inceput de poveste:"prin troiene de zapada/Peste toate asternuta",un sarut bland si o imbratisare ce nu pot fi inghetate de frigul iernii.As spune totusi ca s-ar mai putea lucra pe inversiuni:"trage nepotul bunica" si poate virgula de dupa "dar,imbratisarea calda". e draguta! | |