= arcuri | Alina Livia Lazăr [08.Oct.05 13:55] |
cioburile sparg, domnule Herjeu :) în rest... rima e cam zdrelită pe ici,pe colo titlul mi se pare deosebit de inspirat prietenesc | |
= oricum, inversiune | Radu Herjeu [08.Oct.05 14:46] |
alina - pasu-mi sparge mii de cioburi! nu invers! Mi-am permis o inversiune, dar, daca o sa mai fie oameni care vor crede ca nu stiu limba romana, o sa schimb. Rima? Nu s-a vrut cu rima si ea e pur accidentala. poate vorbeai de ritm... Oricum, apreciez grija ta de a spune ceva, oricat de mic... | |
= . | Alina Livia Lazăr [08.Oct.05 14:55] |
Nici nu m-am gandit că nu știi limba română, Doamne ferește-ne de limba română neștiută în vers, am exprimat opinie, m-ai luminat, mulțumesc Nu am grija de a spune ceva oricât de mic E un atelier și ți-am lăsat semn atât | |
= "Cu un ochi zăresc durerea..." | Bejliu Anne-Marie [09.Oct.05 11:35] |
"Mii de cioburi pasu-mi sparge Peste ceruri apăsând," - este o metaforă deosebit de frumoasă.Un ciob dintr-un material atât de fin cum este sentimentul(de orice natură ar fi el)poate fi "spart" la rândul lui printr-o analiză foarte fină.Deosebită idee desfășurată în versuri ați așternut aici. "Ploi de stele sperie luna,"-îndrăznesc să vă dau o idee pentru versul acesta și anume:"Ploi de stele sperie-luna,". Liniuța dă o mai multă ușurință în citirea lui. "Cu un ochi zăresc durerea Cum se scurge pe pământ Printre umbre lungi și mute Strâns legate de picioare Incapabile de drum." - este partea care îmi place cel mai mult.Mă regăsesc în cuvintele ei. "Învăța-vom iar să mergem De la noi la noi, Spre noi și-apoi în noi,"- aceasta îmi pare a fi problema fundamental existențială a zilelor noastre.Regăsirea în primul rând a propriilor Eu-ri și nu în ultimul rând al valorilor ce zac neștiute în oamenii ce alcătuiesc lumea în care trăim. Deosebit poem!Cu prietenie,Anne-Marie. | |
= Sfat cat se poate de sincer de la unul care nu vinde nimic | Andu Moldovean [09.Oct.05 16:33] |
Incearca sa scapi de obsesia conjunctiei "si"... parca e o carja de care sa te folosesti doar cand nu te tin picioarele. Iar cand o insotesti si de cratima, ce sa mai zic... vezi si tu cu ochii altuia, stiu ca e greu. In rest, numai de bine, eu cel putin astept de-o vreme sa citesc si un text adevarat sub semnatura ta, nici macar nu stiu cat o sa ma mai tina puterile. Sa astept, desigur :-) Bobadil. | |
= si raspunsuri | Radu Herjeu [10.Oct.05 14:38] |
anne-marie - multumesc. Nici nu stii cat ma bucura cand oamenii chiar simt ce vreau eu sa transmit... andu - sunt 6 "si"-uri! Si, sincer, nicaieri nu le vad inlocuite cu virgule fara sa stric ritmul textului. Iar asteptarea ta ma onoreaza dar nu pot fi facut responsabil pentru ea :) | |