| + de citit | Costin Tănăsescu [04.Oct.05 00:02] |
| aceasta poezie de dragoste mi-a intrat pana in suflet si o asteptam sa iasa inapoi. dar nu ma mai inteleg cu versurile ei, nu ma mai inteleg cu mine, nici nu stiu cu cine nu ma mai inteleg dar a ramas acolo odata cu "intunericul" ei. "zapacitele de vrabii", "ciresul", "femeia", "ispita" sunt amprentele poetice ale lui Virgil Diaconu. Nu trebuia sa va semnati fiindca stiam al cui este textul de cum am citit primul vers. "Ispita si iubirea", cata efervescenta in jurul acestor acestor teme care bulverseaza pur si simplu cititorul. "sunt câteva fulgere bine închise în norul lor: poemele singurătății...", cat adevar in aceste versuri si ce metafora! Reusiti printr-o tehnica de scriere de invidiat si prin nelipsita inspiratie ce va descatuseaza, sa-i induceti celui care citeste acest poem o stare de confuzie placuta, de ameteala din care nu vrei sa mai iesi. Intoarcerea la Domnul este singura solutie pozitivă, dar cineva sau ceva nu va lasa. Sangele va curge prin vene cu prea mare repeziciune ca sa luati o decizie in stare de luciditate. Totul este ca un lant cu zale, un lant al slabiciunilor, cu zalele supuse pacatului. Atat de puternica este ispita, incat ideea ca Domnul ar putea fi intunericul va surade, v+ar da pana si apa la moara pacatului. Ma opresc aici spunand ca este un mare castig pentru pentru noi faptul ca dumneavoastra ati ales sa faceti parte din aceasta comunitate. cu respect, | |
| = rugăminte | Liviu Nanu [04.Oct.05 09:01] |
| Am rugămintea de a vă completa biografia. | |
| + un real cîștig pentru poezie.ro. | Tudor Negoescu [04.Oct.05 09:21] |
| "Încă puțin și voi intra în noapte. Încă puțin și noaptea va intra în mine". Iată două versuri emblematice pentru poezia acestui început de mileniu. Cred că iubirea din noi are puterea de a se lupta cu întunericul care ne asaltează. Virgil Diaconu, un real cîștig pentru poezie.ro și nu numai... | |
| = Intunericul- hot in spatiile personale | razvan rachieriu [04.Oct.05 14:42] |
| “Întunericul care intră ca un hoț” în spațiile personale ale temerilor noastre, ispitește arhetipul femeii din “ungherele” în care frumusețea ne apără de “neguri” , cu surâsul înfrățit cu lumina. “Poemele singurătății “ sunt “fulgere” ale ideii crescută din solilocviul cu sinele, luminează “drumul spre piramide” unde vârful reprezintă un țel atins. Întâlnirea cu Domnul se poate face în trei locuri distincte : întâlnirea din sufletul umplut de întuneric, întâlnirea din gânduri prin entitatea revelației și întâlnirea din eul egotist sub chipul desăvârșirii și perfecțiunii. | |
| + "Fac totul ca să n-o ia lumea la vale" | Elia David [04.Oct.05 18:20] |
| Ce bucurie sa va reintalnesc! Chiar ma intrebam de ce atat de rar pe aici. Socotesc ca nu e nevoie de prea multe cuvinte, poemele dumneavoastra se recomanda singure. | |
| = Multumesc | Radu Herjeu [04.Oct.05 19:05] |
| Stimate domn - de trei sferturi de ora stau si ma uit la ecran. Simt nevoia sa scriu, sa va spun cat de mult m-a atins poezia dvs, cata noapte a murit pentru c-am citit-o. Dar nu stiu sa scriu "critici literare" si formulele "mi-a placut mult" sunt nu doar sarace dar si amenintate cu degetul de regulament. Asa ca o sa va multumesc. Pur si simplu. | |
| = raspuns | Virgil Diaconu [05.Oct.05 14:00] |
| Domnilor Tănăsescu, Nanu, Negoescu, Rachieru, Herjeu, vă mulțumesc pentru caldele dv cuvinte, care îmi dau singurătatea cu capul de pereți. Nici nu îmi vine să cred că ne putem întâlni în acel punct tainic, neștiut, însă prezent al Purității și Comunicării. Sper să ne mai întâlnim. Cât despre Elia(Alina) David nu am de spus decât acest poem: Eli-Alin EliAlin AlinaEl Elialin Elialin, Ai, Eloi, Elohim. | |
| = cronică la Diminețile Domnului | Tudor Negoescu [05.Oct.05 14:46] |
| În Luceafărul nr. 34/ 28 spt 2005, profesorul Paul Aretzu face o cronică bună, intitulată "Grădina și orașul". Vă invit s-o citiți! | |
| + pentru ca intunericul... | Radu Herjeu [21.Dec.05 18:27] |
| Virgil, iata si prima steluta pe care as fi vrut s-o dau... atunci cand ti-am citit textul. Acum, fac punte peste timp, si, pentru ca intunericul sa nu te poata atinge... | |
| = "un hot printre odoare de pret" | cristina dobreanu [21.Dec.05 18:51] |
| parca poezia ta nu s-a oprit unde trebuia..am impresia ca ai insistat prea mult,tot adaugand inca un vers si inca un vers, incat si=a pierdut din subtirime in a doua strofa.si apoi sunt si niste alaturari de cuvinte care nu-mi suna bine:piraminde/Domnul. ai multe versuri prozaice:"Drumul spre piramide! Eu sunt în slujba Domnului, vezi, întunericul nu mă poate atinge!" "Fac totul ca să n-o ia lumea la vale, să nu se ducă totul de râpă. Eu sunt în slujba Domnului! A Domnului care mi-a promis solemn că se va întoarce la mine" cred ca ti-a fost instelata ideea si nu reusita poeziei:) | |
| = a doua steluta naspa a domnului herju | florin bratu [21.Dec.05 18:57] |
| aceastea steluta a fost acordata ptr ca "de trei sferturi de ora stau si ma uit la ecran ... Dar nu stiu sa scriu "critici literare" (pai atunci de ce ati acceptat nivelul asta domnule herju?) si formulele "mi-a placut mult" sunt nu doar sarace dar si amenintate cu degetul de regulament (pai si de ce le/ati folosit in alte gesturi de instelare ale dumneavoastra?). Asa ca o sa va multumesc. Pur si simplu." apoi completarea este la fel de argumentativa "pentru ca intunericul sa nu te poata atinge". MARFA, ma inclin, pe chestia asta in fiecare noapte mi/as da si eu cate o steluta mie insumi. (ca la cei care scriu de departe nu stiu sigur daca e deja intuneric sau nu) | |
| = septention... | Petruț Pârvescu [30.Jun.07 22:59] |
| Virgi, de pe câmpia cu numere a septentrionului botoșănean, toate cele bune!.. văd că nu mai activezi pe acest site din 2006. era/ești folositor. am recitit cu emoție și deosebită plăcere textele tale. cu prietenie, p.parvescu | |