| = Am rezonat la: | Emilian Lican [07.Dec.23 08:16] |
| ,,acum - zi și tu! - nu-i mai bine să te pierzi în onduleurile din părul iubitei decât în zăpada nesfârșită a stepei? să bei infinitul din buzele ei cum pruncul de la sânul mamei laptele?" Presimt in decembrie foarte frumos! | |
| = așa se împlinește omul | Stanica Ilie Viorel [07.Dec.23 08:34] |
| precum bulgărele de zăpadă și învață să fie cald, după ce a aflat că de gheață nu-i este firea succes! | |
| = un bulgăre-n parbriz | Ioan-Mircea Popovici [07.Dec.23 08:46] |
| Esențial, în tabloul acesta-i desenul Care se lasă împlinit de culoarea poveștii Vorba ta cade ca un accent, chiar aici “…în această fericire poți să mori, o dată sau de mai multe ori!...” Și dacă ne izbește-un bulgăre-n parbriz Aruncat din fereastra dimineții, vedem că Între două orhidee Tocmai a înflorit Domnișoara Yka-Crăciunica | |
| = Mă simt ca în fața unui aparat vechi | BogdanGeana [07.Dec.23 10:43] |
| de radio cu galenă, dintre cele cu scala luminată din spate, de după capitalele lumii, într-un galben călduț Si cum învârt de buton dau peste imagini de: Coșbuc, Pasternak, Tolstoi, Nabokov, Bacovia și Arghezi și închei cu... Borges. Omul tău de zăpadă din final, cel care strânge toată inspirația ta hibernală este însuși Alephul. E ca un briefing, gata să se predea Pruncului. Tu ești al patrulea mag. E, Mag? :) | |
| + un parcurs | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.23 11:05] |
| prin literatură original și cu tentă de umor, că se simte încă de la început cheful de hârjoană. fiecare strofă este o poezie în sine. a nins frumos la tine în pagină, George. îmi permit și aici să las o stea, fiindcă îmi place prea mult acest discurs, el însuși un bulgăre de zăpadă (chiar dacă nu mi-am pregătit lopata), ca să nu se simtă asta! | |
| = Sigur, | Pasa [07.Dec.23 11:47] |
| Emiliane, acea strofă e mai clasică, dar n-ai sesizat ironia. Mulțumesc! | |
| = Buf! | Pasa [07.Dec.23 11:51] |
| Viorele, văd că am scris mai mulți de bulgărele ăsta care se rostogolește. Parcă ne-am vorbit! Mulțam! (în traducere „feng-shui” = un bulgăre după ceafă). | |
| = Domnule Popovici, | Pasa [07.Dec.23 11:53] |
| Aleg crăciunica, tot nu mai am această floare și uit să-mi cumpăr alta. Mulțumesc! (în traducere „pontică” = vedeți că ricoșează bulgărele din parbriz; păzea!) | |
| = observasem | Stanica Ilie Viorel [07.Dec.23 11:56] |
| nu-i nimic rău în asta, să dăm bulgărelui ce i se cuvine:))) bine că nu-i un bolovan deghizat ziceam cândva că iarna, tot bolovanul se crede bulgăre aici, bulgărele este autentic și demn de luat în seamă | |
| = Bogdane, | Pasa [07.Dec.23 12:00] |
| Vezi că iarna aia rusească e de rău, nu vine chiar din „Doctor Jivago”. Nu-l recunosc aici decât pe Borges (se întâmplă să avem o gândire asemănătoare, mai puțin cultura sa, fără îndoială) și pe Blaga. Vine de undeva, din cel mai cunoscut eseu aparținând „Trilogiei culturii”. A fost cam înghețat bulgărele trimis, scuză-mă! Așa că nu mai arunc și acum! | |
| = Ottilia, | Pasa [07.Dec.23 12:04] |
| Nu te lua după Bogdan, nu-i un excurs prin literatură. Se poate întâmpla să semene cu ceea ce zice el, ca atmosferă, spre exemplu. Doar întoarcerea aceea a lopeții parodiază pe Arghezi, iar la Blaga este voită o tirmitere din text. Muțam! (în traducere „ex-pontică”: nu mai dau cu bulgări, că ești deja ciuciulete!) | |
| = George, | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.23 12:09] |
| nu m-am luat niciodată după nimeni, nici în poezie, nici în altele, așa încât este doar opinia mea. felicitări pentru text și succes în concurs! | |
| = George, | BogdanGeana [07.Dec.23 13:01] |
| băi, nu mai joc, Ai dat cu gheață! :) Iarna ta e de rău, mi-e clar, dar eu văd secvențe din Doctor Jivago, și nici ălea nu sunt de bine, să știi :)) Iar la Nabokov, eu văd onduleuri, dar nu din părul Lolitei, ci al lui Charlotte Haze. Și e de rău, să știi, că Humbert Humbert e pe interes . Chiar dacă îl revendici din Aleph, poemul tău este, pentru mine, de mare efect. | |
| = Bogdane, | Pasa [07.Dec.23 13:28] |
| Nu, gheața era din ceai. Glumesc. De fapt, ăla era ceai din samovar. Și aici poți să trimiți la o mulțime de autori ruși sau filme rusești. (!) Eu mă refeream la momentul acela al reîntâlnirii lui Iuri cu Lara, când iarna e de o frumusețe rară. Din carte ne dăm seama mai puțin, în film e o realizare deosebită. Totuși, spuneam că e o iarnă de rău augur dacă ne gândim la ce strigă ăia: „na Sibir!” Așadar, făceam legătură cu o realitate posibilă de rău augur. Fie și „Aleph”! Fie și „Spațiul mioritic”, tot n-ai zis de el! L-ai confundat cu sămănătorismele lui Coșbuc. Oricum, scriem noi aici să ne distrăm pe seama unui text nevinovat, săracul. Ne bulgărim ca niște copii, că oricum textul nu mai ia niciun vot. Sau, cine știe de unde mai sare șoșoiul, din zăpadă ca_cotoiul! | |
| = E un text absolut superb | BogdanGeana [07.Dec.23 13:39] |
| chiar dacă eu văd omuleți verzi. Sau poate tocmai din acest motiv. Din nou felicitari! | |
| = Păi vezi bine! | Pasa [07.Dec.23 13:43] |
| Chiar de „omuleții verzi” era vorba. | |
| = Nu predind | Liviu-Ioan Muresan [07.Dec.23 15:08] |
| că știu ce ar vrea să spună poetul, conform întrebării primordiale. Dar e un tablou complex, un vis nostalgic, o trezire, spaime ascunse în nesfîrșirea zăpezii și revenirea, căutarea lopeții pentru definitivare. E aici trecerea. | |
| = Votez | Rodean Stefan-Cornel [07.Dec.23 16:49] |
| Mi-a plăcut cu deosebire tonul „jucăuș”, este, într-adevăr, în acest poem un fel de „bulgăreală”, așa cum cere tema concursului. Succes! Cornel Rodean | |
| = “în această fericire poți să mori” | Zavalic Antonia-Luiza [07.Dec.23 17:48] |
| “setea de alb îți mută cărările gândului cu vreo câteva lungimi de dor mai departe. zăpadă! zăpadă! în această fericire poți să mori, o dată sau de mai multe ori!” Ne-ați dăruit o bucurie de poem, cu imagini de vis. Și iată că tabloul de iarnă al cuvintelor e gata, finalul surprinzând esența: “ de vestire a Nașterii Pruncului”. Felicitări, domnule Pașa! Cu bucuria lecturii. | |
| = dintre | Miclăuș Silvestru [07.Dec.23 22:28] |
| plăceri... cum am putea lăsa deoparte pe aceea care stăpânește întreaga omenire?: „să te pierzi în onduleurile din părul iubitei și să bei infinitul din buzele ei”... iar cea mai mare dintre necunoscute: „sufletul omului - iată marea enigmă, fie că-i pe verticală, fie pe orizontală, fie că se ondulează după relief” iar dacă va ajunge pe la noi... „iarna rusească de n-o să vină peste tine ca un sfârșit de lume. na Sibir! na Sibir!” - ne-om face căptușelile duble, triple... din „sibir”, numai de l-om mai găsi pe undeva. Și cum ninge, ninge... de trei zile-încoace, este cazul să ieșim la făcut: pârtie, oameni noi, bulgări, baricade, tuneluri... Mult succes! | |
| = părere | Liviu Nanu [08.Dec.23 10:33] |
| Chestia cu lopata nu prea m-a prins, probabil ai vrut să aduci un zîmbet pe fața cititorului, dar parcă e din alt film. În rest, un poem bun. Citit, plăcut. | |
| = Mulțumesc tuturor pentru comentarii și aprecieri | George Pașa [08.Dec.23 11:28] |
| Domnule Mureșan, interesantă interpretarea dumneavoastră. Domnule Rodean, inspirația așa „mi-a dictat”, pe ton „jucăuș”. Antonia, mă bucur că ți-a plăcut textul și, cunoscând cum scrii, era normal ca acele versuri să te atragă mai mult. Domnule Miclăuș, v-ați jucat puțin cu Sibir (Siberia), dar vă dați seama ce-ar fi dacă dacă ne-ar căptuși omuleții ăia verzi. Mai bine alături de copii în jurul uriașului de zăpadă! Liviu, așa a venit versul ăla. Am întrerupt discursul, încercând să văd ce caută versurile acelea din copilăria noastră și unde-o fi lopata? Totuși, ideea era să trec de la acele incipit din plan real în acela al visului. Nu știu cât a ajutat lopata, însă versurile cred că da. | |
| = George, cred și eu că mulțumești :) | BogdanGeana [08.Dec.23 11:37] |
| doar ești pe primul loc. Până la noapte când am vorbit cu câțiva omuleți verzi din Mraconia să dea calculele peste cap. Felicitări, evident, dar în două zile unii s-ar putea să își ridice cazemată. | |
| = Pașa | Maria Mitea [08.Dec.23 15:59] |
| îmi place că te duci direct la Bulgăre, :) asta îmi spune că ai în vedere tema concursului, și nu ai uitat, nu faci de capul tău cum îți trăsnește, deci respecți de Guidelines, :) chiar de la prima frază mă face să mă gândesc că ai șanse să-ți dau votul, (menționez aici de Guidelines și insist pe respectarea tematicii concursului, hi, hi așa poate mă cunoaște și pe mine lumea, ca om, :) dacă zici că e alb e alb, să dacă e concurs e consurs, și dacă e vorba de tematică totuși facem efortul să stăm cât mai aproape de tematică,) anume ăsta este beneficiul concursului și a alege o temă, ca să-l mai scoți pe poet/scriitor din micile/mari obsesii, drame, dureri, îl challange :) Bine, hai că m-am luat cu vorba, citesc mai departe, .... ”mai an, te gândeai la iarna rusească” :) aici cum ziceam mai sus, paecă deviezi ”în identitatea interioară” în ”solul interior” unde am observat (decând am început să te citesc ) solul se cultivă cu liteartură și limbă rusă, :) se simt ifluențe, deci aici văd cum te afunți în interior ”spre zona de comfort poetic” ai fi putut un pic să te destrami și tu, sau desprinzi, :) deci, aici încep să mă îndoiesc dacă îți dau votul, bine citesc în continuare, ... ”ori vreo dulceață la orizont? ” mă face să râd dulceața, se pare că e populara dulceața, zahărul, țurțurii de dulceață în acest concurs, :) | |
| = Maria, | Pasa [08.Dec.23 16:40] |
| Ești o dulceață, n-ai auzit asta?! Sigur că da. Știi, eu îs mai autoironic, dar cred că-mi stă bine și așa. | |
| = parere | Claudiu Tosa [08.Dec.23 21:47] |
| Imi place textul si mi-a placut si trimiterea perfect asumata la nasterea lui Iisus pe care am simtit-o venind extrem de natural. Textul nu a cazut nici in capcana de a miza pe repetitia sau insertia "stai ca ninge" si mizeaza pe un discurs accesibil, natural, care printre altele mi-a smuls si cateva zambete. | |
| = Mulțumesc, Claudiule | George Pașa [08.Dec.23 22:11] |
| Mă bucur să am un cititor ca tine și că ti-am smuls zâmbete. E și miza acestui text, anume de a produce delectare estetică. Îmi pare rău că nu mai postezi și tu. | |
| + "cu câteva lungimi de dor" | Teodor Dume [09.Dec.23 11:37] |
| "și totuși, setea de alb îți mută cărările gândului cu vreo câteva lungimi de dor mai departe. zăpadă! zăpadă! în această fericire poți să mori, o dată sau de mai multe ori!" nu pot să spun mai mult decăt s/a spus doar pentru a umple spațiul Un text foarte bun, în opinia mea, împlinit, așa că luninez " cu câteva lungimi de dor mai departe" cu sinceritate, teodor dume | |
| = Domnule Dume, | George Pașa [10.Dec.23 13:53] |
| Vă mulțumesc pentru generozitate! Să auzim de bine! | |
| = George, | Mara Anton [10.Dec.23 19:27] |
| Interesant felul în care ai construit textul, ca o cădere pe gânduri, o visare cu ochii deschiși de care la un moment dat te scuturi pentru a reveni, vrând-nevrând, în realitate. | |
| = Mulțumesc, Mara Anton | George Pașa [10.Dec.23 23:18] |
| Ma bucură comentariul tău. Onorat de prezența ta! | |
| = Stai că ninge | Chiripuci Cristian [17.Dec.23 18:11] |
| Tema dată dar totuși lipsesc cuvintele: stai că ninge. Frumoasă poezia, din ce am văzut eu până acum se apropie cel mai mult de subiect | |
| = Nu era necesar să apară „stai că ninge” în text | BogdanGeana [17.Dec.23 18:12] |
| E mare păcat dacă la 3 din cele 13 poeme nu ai comentat decât acest lucru. Măcar poate dacă le comentezi și pe celelalte nu ne vorbești din nou de elefantul din cameră. | |
| = Cristian, | George Pașa [17.Dec.23 21:31] |
| Chestia e că atunci când scriam se oprise ninsoarea. (!) | |
| = Se oprise si la mine | BogdanGeana [17.Dec.23 21:39] |
| dar am fost derutat de o streaşinã. | |
| = Bogdan | Emilian Lican [18.Dec.23 07:50] |
| E faină streașina aia.. :) | |