| + fără să fi trăit acele vremuri | Stanica Ilie Viorel [15.Sep.23 20:07] |
| greu de descifrat mesajul emoția, nici atât citind poemul tău, chiar simt nevoia retrăirii acelor vremuri, ci nu dintr-o prostie a uitării, ci dintr-un dor al tinereților pentru că nu alb-negru este dorul, ci speranțele trăite atunci, atunci când visam la televizorul color căci, uite, azi nu prostia vremurilor din acea perioadă ne lipsește, ci sperantele, visele nici că puteam visa atunci despre câte avem acum și acum, cu merele de aur în sac, ne uităm cu jind la cel care mânâncă din strachina de lut, cu lingură de lemn pentru generația decrețeilor și nu numai un strop de nostalgie curată | |
| = foarte bine dozat | Leonard Ancuta [25.Feb.24 18:14] |
| lucrat și acest poem. se simte f bine experiența scrisului, se simte cum refluxul interior curge fără strîmtori în cuvinte. ludicul procreează și el aici, pe lîngă tragiscul carerăzbate. încă o dată mă bucur ca descopăr acest autor. | |