| = la prima citire | Stanica Ilie Viorel [11.Sep.23 16:47] |
| pare o ironie la adresa poemului Yeti (așa credeam, că e un poem) caut și aflu că este un volum în volum se regăsesc (după părerea unora, n-am citit) poezii care propun o ironie deci, acest poem, ar însemna să fie o ironizare a ironiilor, dacă aș rămâne ancorat în prima impresie, dar înțeleg că se dezvoltă în spiritul ironic propus de Luminița Zaharia acum, să prindem ideea Ottiliei este autoironie? este ironie? oricum se ironizează, haz de necaz, jucăuș, fără a depăși bariere care ar putea răni pe cineva se propun două personaje care, cel mai probabil, le-aș înțelege (ca propunere) dacă aș citi poeziile din vol. Yeti cum n-am citit, rămân la a lua de bun această recenzie în versuri și să adaug că, poate, ironic sau nu “ ce poet mare aș fi ajuns dacă nu dădeam pana albastră pe stiloul kaki de contabil” mi se potrivește spor! | |
| = Mulțumesc, | Ottilia Ardeleanu [12.Sep.23 15:59] |
| Tego, recenzia versificată conține, ca orice recenzie, și "bucăți" din poeziile autoarei. Ai gândit firesc ceea ce ai susținut în comentariu. Luminița are felul său de umor în poezie care după fiecare zâmbet provoacă și o înțepătură :). | |