Comentariile membrilor:

=  Un nu hotărât	Ionuţ Caragea [29.Aug.23 20:03]
Prea mult Eminescu în acest text. Și ca metrică, și ca tematică, e tot un Ce te legeni codrule...
=  metrica	Cristina-Monica Moldoveanu [29.Aug.23 20:30]
Mie nu mi s-a părut deloc asemănător cu Eminescu, că, normal, nu îl postam. Mi se pare complet diferit și e personal - e un cântec de leagăn, nu văd asemănare cu Eminescu - nu are legătură cu Ce te legeni. Despre metrică, nu mi-am dat seama, dar nu cred că e tabu să scrii în metrica respectivă - metrica nu e figură de stil, e muzica, măsura, tonul - atâția compozitori au scris concerte pentru pian în la minor de pildă. Aștept eventual să îmi spună și altcineva dacă seamănă cu Eminescu. Alte defecte? Conține imagini din viața mea poersonală.
=  ...	Cristina-Monica Moldoveanu [29.Aug.23 20:33]
Erată - personală, dar nu cred că are rost să explic fiecare imagine, sau cum am scris-o - poate mai mulți au trecut prin momente asemănătoare. Oricum, îți mulțumesc mult, Ionuț, pentru comentariu și părere.
=  Dau exemplu	Ionuţ Caragea [29.Aug.23 21:12]
Bate vântul frunza-dungă cântăreții mi-i alungă Când e vântul într-o dungă, ciripit să nu te-ajungă Versurile sunt aproape identice, metrică pe 8 silabe Poate că veți reuși să faceți ceva. Numai de bine!
=  Domnule Ionuț,	Cristina-Monica Moldoveanu [29.Aug.23 21:29]
Un nu hotărât spun și eu - poezia mea nu poate fi comparată cu cea eminesciană - citez, spuneți: ”e tot un Ce te legeni..” - chiar așa lipsit de valoare e Eminescu? Aceasta e a 7-a poezie în stil folcloric a mea - îmi place să scriu așa, nu e eminesciană. La Eminescu vântul bătea în dungă frunza - la mine vântul este într-o dungă, adică e nebun - căutați expresia în dicționar, unde există, chiar dacă uneori argotic, dacă nu o știați. În general, am scris astfel de poezii în 8 silabe, puteți vedea un texxt al meu mai vechi, cu rimele aproape în oglindă, după un plan de simetrie: https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14128293/Vorbe-n_v%C3%AEnt Să nu vă supărați pe mine, dar nu șterg poezia.
=  stai!!!	Stanica Ilie Viorel [29.Aug.23 21:33]
dacă e Eminescu e de rău !? cred că avem probleme cu nuanța tenului am devenit palizi
=  Cum să vă explic, ca să nu vă suparați	Ionuţ Caragea [29.Aug.23 21:41]
Dacă veți de de un mare eminescolog, acesta v-ar putea acuza, într-o revistă, de pastișare. Eu vă vreau binele, să nu ajungeți la așa ceva. Reflectați la ce vă spun și faceți cum credeți dv.
=  de bine, de rău	Cristina-Monica Moldoveanu [29.Aug.23 21:47]
Nu cred că e de rău dacă seamănă cu Eminescu, dar, din nefericire, eu nu pot deocamdată, și poate niciodată, să scriu în stil eminescian - fiind un spirit tânăr, eu am scris propriile mele poezii și încercări poetice. Dacă am deranjat, îmi cer scuze, în definitiv, aici scriu pentru dvs. (pe acest site). Suntem împreună o rețea poetică - neurolingvistică și facilităm anumite imagini și cuvinte comune. Cât despre paloare - nu prea înțeleg aluzia (față palidă din Vestul sălbatic?, globul pallidus - nucleu la baza creierului?, temperament melancolic?). Mă bucur că ne aflăm aici împreună și schimbăm opinii. Personal, eu prefer să tac, nu sunt volubilă și prefer să citesc decât să scriu.
=  Ionuț	Stanica Ilie Viorel [29.Aug.23 21:51]
păstrează restul…
=  Stimată doamnă, repet	Ionuţ Caragea [30.Aug.23 07:42]
comentariul meu e înspre binele dv. Mai bine să fiți atenționată pe un atelier literar, unde puteți face orice modificări doriți pe un text, decât să suportați consecințe dure, mai târziu. Mai clar de atât nu pot fi. Ilie, ai spus o grămadă de prostioare. Eminescu nu e niciodată rău când e Eminescu. El, pur și simplu, este. Chiar dacă și textele lui, publicate postum, ar mai fi trebuit cizelate. El nu a mai avut acest privilegiu, fiind trimis pe lumea cealaltă. De păstrat, nu se pune problema așa. Critica literara te taxează pentru "o scăpare". Devii stigmatizat. Așa cum e Cărtărescu acum, care nu va scăpa niciodată de pata neagră de pe dosarul lui de scriitor, mă refer la plagiatul din tinerețe, descoperit de Cezar Ivănescu.
=  Cristina, Ionuț	Stanica Ilie Viorel [30.Aug.23 09:05]
poate că ar trebui să adaug “glumesc” atunci când o fac serios: poezia e reușită și pare sinceră; dacă (e ca ale ) lui Eminescu, foarte bine! nu aș ezita (dacă mi-ar plăcea asta) să scriu… glumă: tenul poate fi roșu de rușine sau palid de la leșin (glumă de doi bani) glumă: “păstrează restul” expresie arogantă, dar care poate fi înțeleasă ca o glumă atunci când interlocutorul primește/înțelege deci, să fim sănătoși! metrică și cuvinte sunt pe toate șanțurile veselie nu prea… d’aia se câștigă cu manele, nu din concerte la frac
=  ...	Cristina-Monica Moldoveanu [30.Aug.23 09:20]
Bună dimineața, domnule Ionuț, noi oricum aparținem unor lumi dierite, se pare. Nu e nevoie de privilegiul de a nu muri sau de a muri. Nu înțeleg defel de ce mă avertizați că aș putea suporta ”consecințe grave” mai târziu, din cauza acestei poezii. E stupid, e nonsens, e o fantasmă sau o exagerare grosieră. Nu e o glumă bună sau rea. Nu suntem copii. Eu nu am cum să am probleme cu critica literară, fiindcă oricum am fost complet respinsă, nici măcar nu mi s-a răspuns negativ, ceea ce eu nu prea înțeleg. E adevărat, dvs. mi-ați răspuns negativ cel puțin, dar această poezie nu e pastișă, cum ați spus mai sus, și nici altele nu au defecte majore, deși nimeni nu vrea să mi le publice, nici contra cost. Sper ca în viitor, dacă voi mai scrie, să fiu ceva mai aproape de gustul publicului pe acest site.
=  Un conținut de idei, o tematică despre natura amenințată foarte faine	Dragoș Vișan [30.Aug.23 09:30]
Și eu cred că după o vară atât de incendiară o să apară o mare, glaciară întunecare. Poemul bate spre timpuri viitoare. Iubirea de pădure, de copaci este iubirea propriu-zisă. Ea este implicit iubire pentru viața aceasta. Dacă prozodia clasică e potrivită? Nu știu.
+ poem inspirat din folclor, din descântece și doine. Cu discurs original	Dragoș Vișan [30.Aug.23 09:50]
Eu apropii acest poem, inspirat aproape exclusiv din din folclor (dacă intertextualitatea nu-i evidentă), unui ciclu poetic al neomodernistului Cezar Baltag. Poemul Cristinei are originalitatea sa. Ieri, pe caniculă încă am descoperit spre o cabană pe-un traseu mai pentru copiii mei o veveriță moarte, ucisă poate de-un jder. Și tot căutam la munte veverițe vii. Nu dau citate prea multe: "iarba-raiului foșnească, somnul să te amețească, chiar când inima ți-e frântă sau când gheața iar se zvântă". Eul liric suferă împreună cu dragul codru, mâncat de cari, de poluarea cu particule fine, de la motoare, noxe industriale, incendii, defrișări ilegale cu stahanoviste încărcări clandestine cu bușteni etc. Poeta dă de înțeles multe. Păstrează totuși vocea lină. Nu m-am uitat la conversația de mai sus. Decât vag. Două-trei rânduri. Scuze.
=  Eu am înțeles	Papadopol Elena [30.Aug.23 10:07]
că atunci când trăiești în opera unui scriitor, e posibil să gândești și să te exprimi asemănător, adică să scrii la fel cu el. Această etapă pare a fi, gândindu-mă la mai multe exemple din literatură, etapă de început. Cred că poate fi numită (și voi împrumuta expresia de la domnul Vișan) glaciară sau îngheț. Nu găsesc a fi un lucru rău. Pentru că, va urma, cu siguranță și Dezghețul, când Poetul se va împlini cu toate simțurile. Mie mi-a plăcut poezia, chiar dacă discursul liric pare a avea o preferință pentru registrul eminescian...
=  mă bucur, din nou, că părerile	Ionuţ Caragea [30.Aug.23 10:18]
diferă. Autoarea va lua ce este bun din fiecare coemenatariu și va face ce-i dictează sufletul. Tot ceeea ce am spus, a fost din experiența mea personală. Am avut de-a face cu cei mai mari eminescologi ai României, Theodor Codreanu, Rachieru, Constantin Cubleșan, Nae Georgescu etc, am discutat mult cu ei, și știu cum stau lucrurile.
=  ...	Cristina-Monica Moldoveanu [30.Aug.23 10:59]
Mulțumesc, Dragoș, pentru apreciere și comentariul binevoitor. Alese mulțumiri, Elena, pentru timpul acordat. Mă întristează că ai descoperit o veveriță moartă, Dragoș. Tot ieri, seara, după ce am scris poezia, am întâlnit și eu un copil cu pești morți - spunea că a fost la pescuit.
=  erate	Ionuţ Caragea [30.Aug.23 11:20]
ceea, comentariu cu scuzele de rigoare