| = ce înalt | Ottilia Ardeleanu [04.Aug.23 13:21] |
| te-ai dus cu gândul, cu slova! frumos! | |
| = Și omul... | Dragoș Vișan [04.Aug.23 13:29] |
| Și omul, văzut de departe. Pare toate animalele! Pe plajă. Serios. De întinde aripile... zboară. De se aruncă, înoată. De se îngroapă ca mine în această vară, într-o groapă adâncă până-n apă și surpare de pereți, pare amfibieni, reptilă, insectă sau microorganism al cosmosului, cu partea de sus în aerul arzând frumos. | |
| = Părere | George Pașa [04.Aug.23 14:46] |
| Un micropoem conținând versuri cu valoare aforistică. Destul de reușit. Îndeamnă la meditație. | |
| = Mulțumesc de | Maria Elena Chindea [06.Aug.23 01:09] |
| citire și semn de apreciere, Ottilia! Onorată de prezența ta în pagină.! | |
| = Așa e Dragoș, | Maria Elena Chindea [06.Aug.23 01:17] |
| în complexitatea lui, spiritul uman poate să îmbrace orice identitate în formele gând și să absoarbă atributele ființei. Puterea de învățare și adaptabilitate e imensă, și dă naștere la tsunami! Mulțumesc de prezența ta constantă. | |
| = Mă bucură | Maria Elena Chindea [06.Aug.23 01:20] |
| și onorează prezența ta, Pașa. Mulțumesc! | |
| + Stea pentru om-pasăre, pentru învățarea zborului mai mult spiritual | Dragoș Vișan [06.Aug.23 08:03] |
| Consider că este, după cum spune și George Pașa, vigilentul meu coleg de atelier literar un "micropoem" foarte bine închegat, în toate aspectele sale, care ne îndeamnă mult la meditație prin laconic limbaj și trăire intensă. Nu numărăm "penele", nu ne reglăm zborul, ci zburăm când suntem inspirați. | |
| + Revin | George Pașa [06.Aug.23 08:51] |
| Și dacă spuneam că e un aforism poetic, prin care ești îndemnat la meditație, spun că am găsit mai multe semnificații și trimiteri. Mi-a amintit de ”Pescărușul Jonathan Livingstone”, simbol, printre altele, al depășirii limitelor, al perfecțiunii; de poezia „Învață de la toate” a lui Traian Dorz („Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor”) și, nu în ultimul rând, de „Rugăciunea inimii”, chiar dacă aici nu este propriu-zis o rugăciune. De când am citit, m-am gândit că ar putea fi și o replică la un vers din poezia „Poet în criză” a lui Oancea Sorin, deși cred că e doar o coincidență („Voi numără fiecare fulg din aripă cu visul din el”, așa începe acea poezie). Dincolo de toate acestea, din multiplele semnificații, o discern pe aceasta: prima cale spre a ajunge la înțelegerea rațională trece prin inimă (înțelepciunea inimii). De fapt, și pescărușul Jonathan așa a reușit să-și depășească propria condiție. Sunt multe de spus. Ca să fiu drept, las și un semn luminos, să nu spună agonicii că aș fi zgârcitul zgâciților. (!) | |
| = Dintotdeauna | Maria Elena Chindea [06.Aug.23 12:13] |
| m-au fascinat păsările, copil, din iarbă, le priveam fascinată ore în șir, iar și iar. M-am sau am simțit acut gratiile unei închisori nevăzute. Păsările erau punctul meu de echilibru. Cred că de-atunci au început să crească în mine văzduhurile! Mulțumesc pentru empatie și înstelare. | |
| = Spunea | Maria Elena Chindea [06.Aug.23 13:01] |
| Dragoș în comentariu că „zburăm când suntem inspirați”, eu aș mai complecta și că zburăm când suntem nevoiți. Când zborul rămâne singura soluție. Acum mai mulți ani, când eram aproape total legumă, reușind să străbat 6 metri în vreo 3 ore, într-o recluziune de 8 ani autoimpusă de boală, aveam pe perete xeroxată color poza de copertă a cărții lui Mantak Chia - „Secretele taoiste ale iubirii”, care avea o femeie-vultur cu aripile întinse. M-am rugat și-am meditat mult asupra tuturor aspectelor vieții în acești ani de recluziune, am dărâmat temple și-am construit altele - dar știu cu siguranță că nu mă rugam să-mi treacă boala, nici durerile care erau acute, ci mă rugam fierbinte să-mi crească aripi ca femeii din poza aceea. Zilnic, iar și iar, ruga era pentru aripi - cred că am încărcat energetic acea poză cu toate văzduhurile sufletului meu... Citisem și rezonasem dinainte de boală cu „Pescărușul” și Dorz, pe Oancea Sorin nu l-am citit, dar poza aceea sintetiza vizual foarte bine toate miturile și învățăturile culese din cărți, poate și pentru că din cauza durerilor nu mă puteam concentra să citesc cu folos, disiparea era prea mare. Mulțumesc din suflet Pașa pentru arheologia prin substraturile micropoemului meu, cu atât mai mult cu cât am învățat ce valoroasă este cunoașterea pe verticală nu numai pe orizontală! Mulțumesc și de înstelare! | |
| = Și eu mă ocup acum de ceva din daoism și din șintoism | Dragoș Vișan [06.Aug.23 13:41] |
| Eu citesc acum în franceză J.B. Rishi "Sagesse de la Chine traditionnelle DO-IN L'art du masage". | |
| = Fericiți cei ce au baze | gerra.orivera [06.Aug.23 18:24] |
| solide în cunoaștere, Dragoș! Câteodată simt acut lipsa unei fundații autentice în cultură. Aproape că mă simt neputincioasă, ca autodidact care a studiat haotic tot ce i-a plăcut, când problemele afective și de sănătate i-au dat ceva timp și energie. De cititul în alte limbi nici nu vreau să mă gândesc. Trăiască traducătorii că prin intermediul lor putem atinge, măcar parțial, spiritul marilor creatori de miracole, și cei de la talpa culturi! Din toate domeniile, nu numai spiritualitate și artă! | |