| = generația | Stanica Ilie Viorel [28.Jun.23 13:48] |
| internet cafe, mIRC, dial up frumoasă odă orice s-a întâmplat, ea este IUBITA | |
| = Ilie | Claudiu Tosa [28.Jun.23 13:59] |
| ai uitat vechiul Yahoo Messenger, long nighturile, Quake 3, Unreal Tournament si Delta Force in retea, ;) | |
| = Notiță | George Pașa [28.Jun.23 16:43] |
| Am impresia că versul al doilea e lăsat așa, cu rupere de ritm, fiindcă nu vrei să te rupi în figuri (de stil sau mai știu eu de care). Glumesc, desigur. Tot așa, acel vers nu rimează cu al patrulea. Doar dacă „player” se pronunță cum se scrie. Bănuiesc faptul că așa ne propui să-l citim. Dacă vrei, aș propune o modificare prin care s-ar păstra oarecum ritmul, măsura și sensul: „Și-o rablă (BMW) cu rock pe cd player”. Important este că nu te-ai străduit să sacrifici ideea de dragul formei. Îmi displace când citesc versuri în prozodie clasică unde se vede de la o poștă potrivirea de cuvinte, uneori recurgându-se și la o sintaxă imposibilă, care n-are nimic de-a face cu dislocările sintactice ale moderniștilor, ci, mai degrabă, cu batjocorirea, din necunoaștere, a limbii. Nu e și cazul tău. | |
| + Se simte grozav plăcerea versificării. Și reușita. | Dragoș Vișan [28.Jun.23 20:50] |
| Uau, tare poemul. Sună și a pamflet, nu doar a poem de iubire. O tehnică lirică pornind dea anecdoticul limbaj intimist, în cuplu. | |
| = George Pașa | Ionuț Georgescu [30.Jun.23 07:06] |
| Nu scot BMW-ul din text nici să mă tai, e marcă a eului liric a cuiva :))). Player se citește plaier, altfel nu și-ar mai găsi rostul BMW-ul în text:) | |
| = Dragoș, Ilie | Ionuț Georgescu [30.Jun.23 07:08] |
| atenți la toți și la toate veți deveni veșnici... | |
| = Ionuț | George Pașa [30.Jun.23 07:21] |
| N-am zis să scoți BMW-ul, poți să elimini acele paranteze. Oricum, autorul e suveran. Se poate scrie poezie cu rimă și în vers liber. | |
| = George Pașa | Ionuț Georgescu [30.Jun.23 07:40] |
| am modificat. Mulțumesc. | |
| = De acord, versuri libere, doar cu rimă! | Dragoș Vișan [30.Jun.23 08:21] |
| Exact. O cucerire a inovării formei poetice în secolul al XX-lea, față de intransigența părinților purismului anacreontic, Horațiu, ovidian, vergilian, catulian, á la Nicolas Boileau a fost scrierea "cu rimă și în vers liber", fără ritm bătut în cuie, fără măsură exactă. Acest lucru e deseori uitat. Radu Ștefănescu insista mult pe păstrarea neștirbită a poeziei înalte cu versificație clasică milimetric alcătuită. Există și doritori de Poezie în versuri libere, doar cu rimă. Se acordă în acest fel libertate ideii, mesajului. Chiar dacă nu mai anunț "cântece" perfecte. O euforie eufonică sau muzicală rămâne. | |