Comentariile membrilor:

+ Cel mai se citește acest poem	Zavalic Antonia-Luiza [27.Jun.23 02:38]
în timp ce plouă (se pare că am prins momentul prielnic, natura sincronizându-se perfect cu lectura acestui poem). Cumva fiecare text scris de tine are o inimă proprie, plămâni proprii și un suflet care se prelungește din poet ca un copil făcut cu dragoste. Fermecător tărâmul poemului, de basm, iar femeia despre care scrii pare magică, nepământească, nemuritoare. Așa și este, prin iubire tot ce atingem se preface-n ceva nemuritor. Cu farmecul lecturii, Antonia.
=  Cel mai bine* se citește acest poem	Zavalic Antonia-Luiza [27.Jun.23 04:49]
Cel mai bine*
=  Antonia-luiza	Leonard Ancuta [27.Jun.23 09:38]
cel mai frumos lucru la tine e ca ma citesti si ma apreciezi. nu te cunosc decat prin poeme, dar uneori am senzatia ca te stiu de la inceperea lumii. scrii atat de frumos despre mine, despre ce fac, incat am impresia că daca ridic mainile spre cer, te ating. multumesc si multumesc. dar sa stii, ca pentru oricine as scrie, putin din ce scriu e si pentru tine, si pentru cei care vor sa accepte ce simt.
=  părere	Liviu Nanu [27.Jun.23 09:48]
Un poem care mi-a plăcut, lasă în mintea cititorului o urmă care dăinuie, senzații și stări. Cîrcoteală: fotografiază-fotografică. Eu aș fi ales fotosensibilă sau altceva ce mi-a plăcut: întregul poem, am spus, dar am remarcat ”claritate clocotită” Stea roșie
=  multumesc, dar unde e steluta mea rosie?	Leonard Ancuta [27.Jun.23 10:36]
ca nu am cu ce sa ma mandresc. altfel bucuros ca ti-a placut poemul. mai am unul, mai jos, zile crunte de betie, ma gandeam si la tine cand l-am postat.
=  Leonard	Liviu Nanu [27.Jun.23 11:51]
L-am citit și pe ăla cu beția, mi-a plăcut, dar nu am avut dispoziția de a lăsa semn. Eu sînt mai puturos la comentarii, asta nu înseamnă că nu citesc.
+ Nu am	Maria Mitea [16.Jul.23 17:13]
rezistat să nu las un semn, prima strofă e ca un abur care se ”imprimă” în cuv. de parcă ne spune ”poezia e plutire, aer, o formă de neatingere perfectă” M,