| = desfătarea singurătății | Ionut Caragea [22.Jun.23 11:01] |
| un poem cu final puternic, luminos și trist în același moment. Lumini și umbre (fără legătură cu textul Otiliei Cazimir), într-o împletire armonioasă. Excelent! | |
| = Un vis frumos | Papadopol Elena [22.Jun.23 11:42] |
| Umbrele vin și pleacă la comandă/ totul e reflex automat - frumoase versuri, cu notă filosofică, situate în interiorul peisajului crepuscular; metafore, care țin de romantismul poetic declarat; exemplificare: mă gândesc la dragoste (ca o întoarcere la sine); Și mi-a mai plăcut foarte mult această metaforă: cu batic roz noaptea încă se furișează pe străzi/ o cenușăreasă frumoasă | |
| = Mulțumesc mult, | Ottilia Ardeleanu [22.Jun.23 13:00] |
| dragi poeți, Elena și Ionuț, pentru generoasele interpretări și aprecieri. | |
| + mă gândesc la dragoste umbrele vin și pleacă la comandă | Maria Mitea [25.Jun.23 15:48] |
| Ottilia, ai aici ”destrămări de derămări” :) Un poem scris dintr-o răsuflare, așa se simte: ”totul e reflex automat mă ridic soarele coboară pe șira spinării am frisoanele unei mângâieri ...” Fiecare vers aduce cititorul mai în adâc ... | |
| = Maria, | Ottilia Ardeleanu [25.Jun.23 15:52] |
| un mare mulțumesc! | |