| + O turmă de umbre- | Ottilia Ardeleanu [01.May.23 10:51] |
| o imagine a cuprinsului! Parcă și zăresc toate umbrele mișcătoare peste care calci, urzite de soare și lumină peste policandre de copaci, rotiri de aripi în aer, fâlfâirea ierbii, inspirând mirosul salcâmilor, chiar și umbrele de coline ori dâmburi. Un peisaj de invidiat! Ei bine, în contextul amintirilor și al trăirilor, o zi poate încăpea cele patru anotimpuri. zodiacal, e anotimpul zilei de pământ... Frumos! | |
| = da, dorul | Maria Elena Chindea [01.May.23 11:50] |
| de-a ne îmbrăca în păduri care să ascundă fabuloasa faună de ochiul răpitorilor umani. Acolo, cântecul omului care respectă viața în toate manifestările ei, se poate desfășura divin, pământul poate celebra refacerea legăturii omului cu mama natură, deteriorată grav de omul-orașului, deposedat dramatic de forța vitală a pământului! Mi-a plăcut cum ai punctat una din multele tare ale societății moderne! Frumoasă celebrare în cântec a mamei Geea! | |
| + Notiță de lectură | George Pașa [01.May.23 12:05] |
| Un text construit din flash-uri de memorie bine realizate artistic. Finalul e bun, însă, pe la jumătatea textului, treci de la o tonalitate melancolică la una șugubeață („azi beau un ceai de mușețel, că sunt mic” ). Nu spun că e rău neapărat. Paradoxul este - știu că ți s-a mai spus de către Bogdan - că nu ai răbdare să continui în aceeași manieră în care ai început un text. Aici vedeam un text mai amplu. Așa am simțit. Spun asta nu fiindcă aș fi un iubitor al logoreii întinse pe n pagini, dimpotrivă. Chiar și pentru textele mai scurte îți trebuie multă răbdare. Îți spun din experiență că acestea se scriu, uneori, mai greu decât un text amplu. Și nu pentru că aș fi „un maestru al sublimării”, cum m-a poreclit, cândva, Liviu Nanu. Oricum, pentru imaginile surprinzătoare din primele 10 versuri îți acord o steluță de încurajare. | |
| = George | Stanica Ilie Viorel [01.May.23 16:12] |
| la eternitate n-ai vrut bilet, acu’ mi-ai prins floare de mușețel la text despre ceea ce spui, zic mulțam pentru sfat. să mai treacă un anotimp, mă fac mărișor- cârlan în ale poemelor, și le-oi trudi. ai ochi bun! | |
| + Superb poem, din dragoste de viață, drumeții, citit | Dragoș Vișan [01.May.23 19:35] |
| "Zâmbetele se lipeau în alb-negru". Poem de cutreierat spațiul naturii, cu merinde învelite și-n cârpă, și-n foi. Mă întreb dacă Badea Cârțan citea sau nu doar Biblia. Cred că totuși citea mult din ce aducea românilor săi. Totuși era un Moș Crăciun bibliofil. | |