| = o atingere ușoară | Maria Elena Chindea [21.Apr.23 05:55] |
| de adevăr celest ca o iluminare! | |
| + aproape minimalist | Costin Tanasescu Stefanesti [21.Apr.23 22:25] |
| Un decupaj atât de brut din viață, care citindu-l de mai multe ori devine hipnotizant. Un text terapeutic, anti-anxietate, aproape un culcuș unde-ți găsești pacea. Aparenta antinomie dintre primele două strofe, reprezentată prin "cel mai fericit loc" și "o așezare cumplită", ne face să înțelegem cât de frumoasă este limba română. Deci "cumplitul" poate fi uneori adorabil. Strofa finală în care eul devine un fluid la temperaturi pe care numai iubirea le poate provoca este ceea ce nu putea încheia mai bine acest poem aproape minimalist. Felicitări. | |
| = Mulțumesc | Zavalic Antonia-Luiza [22.Apr.23 04:41] |
| Maria Elena, mulțumesc nespus pentru lectură și cuvintele învelite-n frumusețe. Domnule Costin, vă mulțumesc enorm pentru cuvintele înstelate și analiza fină la adresa textului meu. Mă descopăr prin scris dar mai ales prin cei ce dăruiesc din timpul lor să mă citească. Iubesc această expunere în oglindă a poeziei (mele) prin ochii cititorilor. Cu gratitudine, Antonia | |
| + Și mă topesc în umbrele ce tresar, | Maria Mitea [23.Apr.23 18:36] |
| Vai, interesant Antonia ” în spatele ochiului tău” ai creat aici întradevăr un adevăr celest (cum scrie Maria) o mică candeliță ... Și poza îmi aduce o stale de nostalgie, :) Margareta Terechova, o artistă de renume, în ”Zercalo” Odlinga. Chiar aseară am început să mă uit la Stalker, Andrei Tarkovsky, (nu am reușit să mă uit decât 15 min) cea mai mare și grea pleiculă realizată vreodată în Art Cinema, care avea menirea să-și absoarbă/ înghidă audiența ... o peliculă care s-a filmat de 3 ori, au murit 6 oameni , a omorât chiar și directorul ... soția sa, ... o peliculă care a relatat de fapt o realitate mai târziu ”Zona” în Cernobâl, ... da, am deviat de la poem, și nu am deviat, :) îmi trasmite starea când am vîzut prima dată filmul ”Zercalo” NU pot să-ți zic decât Bravo! Ai aici Măiestrie! poza a trezit în mine o altă lume, | |
| = Tarkovsky | Zavalic Antonia-Luiza [24.Apr.23 05:14] |
| Maria, îți mulțumesc mult pentru lumina (din spatele ochiului) și comentariul elaborat. Am vizionat filmele lui Tarkovsky în studenție (aveam mai mult timp pentru hrană lăuntrică) și am rămas profund impresionată de calitatea și perfecțiunea imaginilor, regizorul e categoric un geniu, nu știu cum a reușit să materializeze visul și fiecare idee din capul său. Am rămas fascinată de creațiile lui, din când în când revin la imaginile care mă inspiră să scriu. Pentru mine este o provocare să scriu în așa fel încât prin cuvinte să creez un portal către o altă lume. Am multe idei, câteodată chiar visez că scriu poemul perfect, dar din păcate când mă trezesc nu mi-l aduc aminte, dar cel mai fain sentiment e atunci când am un vis lucid (acolo ești regizorul propriului tău vis) momentan am reușit să scriu înainte să adorm (atunci imaginile și cuvintele sunt mai vii iar poemele mai reușite). La Tarkovsky o imagine e cât un poem, pentru mine rămâne un izvor nesecat de inspirație. Cu deplină recunoștință, Antonia | |