| = Recitesc îndreptat textul, să am iertare | Irinel Georgescu [18.Apr.23 18:55] |
| Irineu de Lyon și o grămadă de alți Irineu, Irinei. O fi și preot, dar de mir. Nu monah, adică și ierarh! Sunt părinți ortodocși ori catolici, tunși în monahism. Ai multe cuvinte ori expresii de îndreptat: că că el, an - am | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 19:15] |
| Bună seara, Irinel, sper să îmi fie cu iertare că am îmbrăcat haină preoțească doar virtual, imaginar, și numele tău mi s-a părut că se potrivește, nu am vrut să te superi. Corectasem deja cele câteva cuvinte, nu am găsit decât trei, tu mai semnalezi unul, poate îl voi găsi și pe acela. Mulțumesc pentru lectură. Acest personaj al meu e pozitiv, nu negativ. | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 19:20] |
| Mi-am reamintit de părintele Tonea al lui Gala Galaction, care a fost și preot, desigur nu mă compar cu maestrul, aici e doar o schiță fugară, un fel de jurnal al meu. | |
| = Remarcă... | Iulia Elize [18.Apr.23 19:48] |
| La noi, în zonă, este Arhiepiscopul Irineu, al Alba Iuliei... Mai înainte, era dl. foarte stimat și iubit de oameni, Arhiepiscopul Andrei Andreicuț, pe care l-am iubit și eu și îndrăgit, fiind de mult timp în Alba Iulia Episcop și cunoscându-l lumea ca fiind un om deosebit. Sper că nu am greșit vreun rang. Ideea este că numele de Irineu este deja foarte consacrat teologic, acum, este Episcopul Alba Iuliei, de fapt, în locul d-lui Andreicuț... Aceasta ca și curiozitate. Poate fără să vrei, Cristina, ai ținut minte acest nume teologic și ți-a venit subliminal, auzindu-l mai înainte e posibil pe undeva... După câte știu eu, sunt câțiva Episcopi foarte mari, pe toată România. Poate ai rămas în minte, cu acest nume... Ceea ce nu e deloc greșit, ci firesc, după omul firesc, persoană. Te citesc, te apreciez!!! | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 19:39] |
| Revin, pentru a explica clar ce s-a întâmplat - nu există nicio asemănare cu povestirea lui Galaction, dar ea, după ce am citit-o într-un manual școlar din ultimele decaade, m-a inspirat într-adevăr, m-a impresionat. În familia mea exista o preoteasă cu nume asemănător, ceea ce am observat numai recent. Întotdeauna când citim ceva trebuie să avem mintea curată și durează până când realizăm toate sensurile scrierii și conexiunea cu viața noastră intimă de cititori. | |
| = Alte detalii, faze din viața protagonistului ar fi necesare. Se găsesc ele! | Irinel Georgescu [18.Apr.23 19:52] |
| "îl vă supără", "la fel ca întotdeauna". Mie îmi surâde că-i preot de mir Irinel. Atunci nu-i "Sfinția-Sa", ci doar "cucernicul părinte". | |
| = Portretizare reușità. Un caracter! Dar nu prea are vlagà, nu-i interesant | Irinel Georgescu [18.Apr.23 19:54] |
| Fain, un portret ca la "Isaia Duhul" de Ion Creangă și "Popa Tanda" de Ioan Slavici. Da, și Gala Galaction a fost o figurâ, mare ori emblematică figură. Și avea un talent la proză scurtă de suspans. Uite, ceva fabulos, mai legendar, ori niște patimi puteai strecura: Irinel moțăia, ațipea și-și freca spinarea, unde își dăduse sângele, își ținea câinele în lanț doar cu mâncăruri de post, tocănițe, fasole, mămăligă, pâine, magiun puțin acrit, i-a slăbit vederea tot cercetând etc. | |
| = Iulia, | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 20:40] |
| Bună seara, Iulia. Nu m-am documentat asupra numelor sfințiilor lor, deoarece nu scriu o carte și nici măcar o nuvelă - am considerat că pentru o simplă notiță de jurnal pe acest site este suficient, am căutat doar numele Azianul, prin care mă refer la azi-anul și am văzut că nu există pe internet astfel de nume. E un nume original și cred că seamănă puțin cu altele românești. Cât despre Irinel, nu Irineu, e posibil să mă fi influențat numele lui Irineu Protcenco, a cărui înlăcrimată fecioară o am și eu pe un perete, în reproducere - litografie, adică pe lemn. Am cumpărat-o de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, e o poveste lungă, nu mai explic. | |
| = Irinel, | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 20:46] |
| Mulțumesc, Irinel. Poate că am ales acest nume și fiindcă o verișoară primară a mea - singura - poartă numele Irina și mi-a plăcut oarecum masculinizarea acestui nume, care pare că a fost inițial feminin - de obicei e invers, numele masculine devin adopții feminine. Altfel, cum am spus, am încercat să intru în piele de bărbat și recunosc că mi-e greu. M-am referit mai ales la mine. Ai dreptate, ar fi putut fi ceva mai amplu. | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Apr.23 20:52] |
| Am fost atenționată că nu e sfinția-sa, dar eu nu știam, mă întrebam cum să mă adresez eu unui preot, ca simplu enoriaș, și am căutat pe internet și scria sfinția-sa, de acolo am luat. Atunci poate trebuie să schimb, asta e. Mă documentez. | |
| = mai caut, poate aflu | Stanica Ilie Viorel [18.Apr.23 20:53] |
| anecdotă? poveste cu tâlc? se știe despre preot cam tot ce gândea, dar nu este o presupunere, este un fapt. n-am dezlegat enigma:- cui spunea tot ce gândea? apoi e Irinel, se vrea a fi despre om, d’aia e Irinel? apoi e preotul apoi părintele sincer, nu am înțeles mare lucru voi citi conentariile și poate mă lămuresc | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [19.Apr.23 16:26] |
| Nici eu nu înțeleg mesajul tău, Stănică. Am înțeles că nu îți place, că nu e un text bun, sunt de acord, dar nu înțeleg obiecțiile tale - omul poate și și preot și preotul se numește și părinte și nu e nevoie să povestească personajele ce gândesc etc. | |
| = fără mesaj, doar o opinie | Stanica Ilie Viorel [19.Apr.23 16:41] |
| ori ai înțeles, ori n-ai înțeles “mesajul” nu era nici un mesaj, ci o opinie:- nu am înțeles textul și ce propune acesta. de ex. “Preotul obișnuia să spună că el e ca un om de știință sau ca un filozof, numai că el nu se cunoaște pe sine sau pe om în general…” cui obișnuia să spună? “numai că el nu se cunoște pe sine…” o spune tot el, sau naratorul? nu te supăra pe mine, dar chiar n-am înțeles. e (ca să zic așa cum mă pricep) dezordonat ca și construcție. nici din ce s-a comentat nu am priceput. Spor! | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [19.Apr.23 17:09] |
| Da, ai dreptate, a fost un text scris rapid - era să-și spună sau să gândească. Mulțumesc. | |
| = Cristina | Stanica Ilie Viorel [19.Apr.23 17:42] |
| ce am scris mai sus este doar un exemplu. cred că trebuie să revezi textul, să-l scrii cu răbdare. sunt sigur că, recitindu-l, vei prezenta mai bine povestea în sine. mai ales că-i proză, este loc să dai curs atât imaginației cât și modului în care prezinți. nu pot da nici măcar sfaturi, n-am competențe în domeniu. sunt doar sugestii ca rezultat al impresiei lăsate. Spor! | |
| = dar... | Cristina-Monica Moldoveanu [19.Apr.23 19:40] |
| Stănică, fără supărare, dar predici în zadar - nu voi revedea textul. M-am apucat de scris proză, cum spui tu, prea târziu în viață. Spor și ție! | |
| = în zadar, dar cu spor:) | Stanica Ilie Viorel [19.Apr.23 19:51] |
| răspundeam doar… nu am vrut să fiu insistent. am lăsat răspunsul (prima parte) în grabă (plecam de la birou) apoi am completat. chiar nu vreau să sâcâi pe nimeni. dacă ușa nu ar fi deschisă nici nu aș îndrăzni. las și eu câte o părere ca semn dacă e în zadar, să fie cu noroc, măcar de ce ar fi prea târziu? (retorică) | |