| = Invazia de alb | razvan rachieriu [07.Jan.22 09:49] |
| După sfârşitul “negrului” cu funcții pervertitoare, de degenerare şi de pângărire a înnobilatorului, se profilează invazia de “alb” producând convertitorul, pozitivitățile, puritățile şi impecabilul, transsubstanțiind conceptul lui “niciodată” în semnificația proactivă a lui “întotdeauna”. | |
| = peste mările Tympului-Dor | Ioan-Mircea Popovici [07.Jan.22 10:35] |
| De Sfântul Ioan scot din geamantan desene, poveşti şi poezii. Din câteva mii, o pală de vânt le zboară din gând într-o Jumătate de Infinit răvăşit... La timona vaporului zburător peste mările Tympului-Dor, Niciodată şi Întotdeauna, două gemene, ca Ziua şi Noaptea, care se ţin una după cealaltă pe acelaşi meridian, ocolindu-se. Versul doamnei Elena de la lebede este un vers duios, ca un cântec de lebădă... În rest, povestea este ca o serie de puteri, cu raza de convergenţă-n lumina lunii din livada cu prunii în floare... Oare?! zici tu aşa, ca o îndoială provocatoare... Mă bucur că ne auzim pe coordonatele sferice ale lui Euclid... Integrala triplă se descompune în trei integrale simple cu limitele de integrare, agrare, florale, cu flora şi fauna abisale... Eu zic una, tu canţi două, dansul clipelor târzii te aşteaptă ca să vii... | |