| + "... icoana respiră ușor lîngă tine" | Nuta Craciun [22.Apr.20 13:40] |
| A atinge simplitatea, în sensul în care aceasta înseamnă accentul pus pe acel gând de iubire și pe cuvânt, o așa manieră, încât să existe și o rezonanță a cuvintelor și o intensitate a lor potrivită dar si un fior care sa te ridice un pic de la pamant...ființa și creația se împletesc încât ajung să treacă una în cealaltă, o iubire pana la adorare transforma umanul in divin, chipul uman ia forma iubirii, ia forma "bisericii", cand spui "doamne" te inchini si templului care ai devenit tu iubind, si "icoanei" de langa tine pe care ai iubit-o in fiecare noapte. Un poem ca o istorie a omului biruit de iubire. Mi-a placut ca de altfel tot ce scrii, felicitari! | |
| = multumesc | Leonard Ancuta [24.Apr.20 06:29] |
| mult pentru semn si apreciere, ma bucur ca ma citesti constant si ca scrierile mele te ating, sa speram ca si de acum inainte voi scrie bine si cu rezonanta si ca nu vei fi singura care gusta si lasa semne pe aici. multa sanatate! | |