| + stea | Iulia Elize [20.Feb.17 08:56] |
| Un poem-perlă ridicată din mare, ca și cum ar trece din mare în aer, văzând soarele care vine, care va să vină. eu așa am înțeles. dar nu din cauze subiective, de mesaj foarte frumos, înstelez (cele pe care le-am așezat, înțelesumum) ci pentru frumusețea simplă și curată, frumoasă curat a poemului. Bijuterie ca și prețiozitate a mesajului, ori chihlimbar închis, ca construcție, mesaj, însă simplitatea aceea, pentru simplitate și reușită, și totul ca întreg merită steaua... | |
| = în haine simple de in | Ioan Postolache-Doljești [20.Feb.17 15:00] |
| ca fecioarele dace îmi place trăirile simple curate adânci să le-mbrac în cuvinte doar mimatele trăiri au nevoie zic eu de-nzorzonate cuvinte pentru-a ascunde lipsa trăirii de-aceea bibliotecile gem de cărți de poezii necitite... mulțumesc de nesperata lumină aprinsă și cred că-i prea mult chiar în gând am glumit încă n-ai murit Ioane și-ai ajuns în câmpiile Elisee oricum tare mă bucur că ai citit muguri treziți și ți-a plăcut cu toată stima, Ioan. | |
| = Suntem compusi din aceeasi materie ca si pamantul | razvan rachieriu [21.Feb.17 09:28] |
| Suntem compuși din aceeași materie ca și “pământul”, avem în plus însă spiritualul, pe care nu-l posedă nicio ființă înfară de noi, și în el “încolțesc vise, speranțe”, idealuri, aspirații, sensuri și crezuri, și trebuie să-i mulțumim spiritualului de plenitudinea, mulțumirea, bună-dispoziția, care se pliază peste ternul, searbădul, anodinul și fadul induse de materia corporală vieții. | |