| = Să călcăm cu grijă printre cuvinte... | Dorel Neacsu [16.Jan.17 14:54] |
| Dragă doamnă, Textul dumneavoastră a apărut, se pare, spre a trezi niste fantome de prin mine, pe care le credeam ferecate. Semidoct, oploșit pe lângă limba română ca un câine de pripas, n-am avut râvna și talentul de a o descifra, de a o cunoaște, acolo unde șade ea dezgolită de abuzuri, în plinătatea frumuseții sale goale. Diversele dicționare le-am folosit în scop didactic, să spunem, și numai forțat de împrejurări. Așa am fost învățat: că volumele astea groase sunt bune la ora de "Vocabular", o dată la două săptămâni, la prins muște și la înlocuit piciorul lipsă al vreunui șfonier, doldora de gioarse. Ceva mai târziu, cu titlu întâmplător, am deschis un DEX, iară numai ca să mă cutremur. Revelator, cuvintele mi-au dezvăluit sensul lumii, cu subtitrare în limba română! DEX-ul devenise, brusc, povestea tuturor lucrurilor, dintru început și pâna la mine. Mărturisesc: am închis cartea aia ca pe o Biblie, nu definitiv, ci amânând indefinit clipa în care mă voi găsi pregătit să umblu liber. Încă lipsit de curajul de a ști, încă bântuit de frica de-a-nțelege, vă citesc acum și mă-nclin, cu respect, aflând că soldați ai cuvintelor, aflați în slujba unei limbi pe cale să-și piardă sufletul, duc o luptă subterană, de rezistență, călătorind firesc alături de noi, ceștilalți, printr-o lume ce-și consumă naiv opțiunile, laolaltă cu breakfast-ul. | |
| = domnule Neacșu | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Jan.17 18:30] |
| Așa este domnule Neacșu, mă înclin și eu în fața adevărului cuprins în ”luptele subterane” la care faceți referire, adică la aceia care așteaptă cuminți, sau chiar nu vor (nu știu aceasta) să fie descoperiți din nou. Nu cunosc nimic despre darea sau pierderea de suflet a limbii române la care faceți dvs. referire. Datorită unor circumstanțe grele, am fost nevoită să scriu acest text din genul logică simplă și goală, pentru echilibrarea sufletului și a trupului meu. E înfiorător de greu cîteodată. Ca sursă a limbajului verbal și nonverbal (nu doar al surdo-muților din România), limba română din dicționar a îmbătrînit pentru mine în mod firesc - am 46 de ani, astfel încît acum cărțile noi și vechi sunt impregnate cu viața mea trecută și viitoare poate...astfel încît lectura lor e prea greoaie uneori, dar fără ele sunt strivită și în suferință. Eu însămi nu am strivit nimic, nici dicționarul. | |
| + Corect | Liviu-Ioan Muresan [16.Jan.17 19:46] |
| Dacă citești DEX-ul vei rămîne stupefiată. Toate (absolut toate) cuvintele au proveniență străină. De ex. fr. hu. bg. ru. Cuvîntul hotar e unguresc la origine. Bizar. Ungurii nu aveau hotare. Erau migratori. Și verbul a hotărî e tot de origine maghiară? Sîntem proști? Nu cred! Cred că mai există persoane responsabile. E bine să te apleci asupra unui cuvânt. Mai ales dacă e "adevărul". Felicitări! | |
| = Recitiri | Dorel Neacsu [16.Jan.17 21:46] |
| Doamnă, până să ajung să înțeleg rostuirile din scriitura dumneavoastră, va mai trece timp. Tulbure, pe alocuri, criptică, în mare parte, este posibil să mai am nevoie de încă 43 de ani pentru a mă lumina; ori, asta este echivalent, în timpul terestru, cu niciodată. Până la termen, însă, rămâne sentimentul - neîncercat/vag încercat până acum, prin părțile astea - că mă aflu, citindu-vă, aproape de unul dintre adevărurile pentru a căror înțelegere n-am fost îndeajuns de bine croit. Sper să-mi iertați pluralul cu care am sluțit, un rând mai sus, acel "a-de-verum", însă creierii mei nu acceptă, fizic, dumicați prea mari. Am început să vă citesc din întâmplare, voi continua din convingere și voi renunța să o mai fac doar la momentul când, damblagit de reclame strigate luminos, voi fi confundat vorba cu scrisul. | |
| = Liviu, | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Jan.17 20:06] |
| Nu, bineînțeles că nu sîntem proști (eu nu pot pronunța sîntem drept suntem, datorită educației și cred și eu că încă mai sînt unii ca mine, chiar dacă ”î”-ul este în interiorul cuvintelor, nu doar la începutul lor). Mulțumesc Liviu pentru steluță și apreciere - acum într-o seară de 16 ianuarie 2017, când pe străzi mai există zăpadă așternută din steluțele de altădată. | |
| = Să nu ne... pripim!!! | Daniela Luminita Teleoaca [17.Jan.17 22:23] |
| .... am tot ezitat dacă să intervin sau nu??!! Iată că m-am decis! Dar nu voi face risipă de cuvinte, nici măcar de vorbe! Cu tot respectul (eventual, admirația) pentru creațiile literare ale colegilor de aici, trebuie să spun că: 1. Lingvistica este o disciplină ȘTIINȚIFICÃ, în consecință aici nici afectivitatea, nici sentimentalismele nici „alte chestii” din aceeași gamă nu au efectiv ce căuta! Sau pot fi invocate.. , însă DOAR în subsidiar! Sau cu riscul (asumat, se presupune!) de a divaga grav de la Realitate / Adevăr!! 2. Ca să înțelegem corect anumite aspecte, se cuvine să avem și informația necesară (din domeniul respectiv) pentru a interpreta corect, adică obiectiv anumite aspecte... Astfel, cd „n” dicționare dau o anumită etimologie pentru un anumit cuvânt, acel punct de vedere are, de regulă, susținere științifică. De pildă, o noțiune elementară, în evoluția cuvintelor de la latină la română, este aceea de LEGE FONETICÃ (nu insist: există bibliografie cât încape pe această temă, se poate căuta chiar cu... Google!).(Iar unde-i.. lege... nu-i tocmeală! - enunț cu valoare de axiomă și în acest caz! Am verificat-o eu însămi în nenumăratele studii de lingvistică!) 3. Domnule Mureșan, cum puteți face o astfel de afirmație cu privire la DEX (sau, mă rog, putea fi oricare alt dicționar românesc sau neromânesc!)? Domnule, pt a face o astfel de observație, mai întâi trebuie musai să știți că româna are (ca, de altfel, aproape oricare altă limbă) o mulțime de straturi etimologice, de la cuvintele moștenite (din latină) și cele de substrat geto-dacic până la cuvinte împrumutate din idiomuri balcanice (slava, greaca etc. etc.), limbi romanice (franceza, italiana...), limbi germanice etc. etc. DAR și NUMEROASE formații pe teren intern, adică formate ca atare în română. Domnule Mureșan, pt curiozitatea dvs. desigur, încercați să vedeți cam care este numărul derivatelor (cu prefixe, sufixe, plus al derivatelor parasintetice, al celor regresive), al compuselor, al structurilor formate prin schimbarea valorii gramaticale... etc. etc. etc. PE TEREN ROMÂNESC. Vă asigur, veți reveni asupra exprimării mai mult decât tranșante (cf. „absolut toate”!!????????????????????????????????). Iar hotar, da, este maghiar cu certitudine. Și vă mai spun și că Mântuitor este derivat pe teren românesc - aparent paradoxal - de la un verb... MAGHIAR, anume a mântui (să ne gândim la contextul cultural-istoric și vom înțelege dincolo de „suprafețe”) 4. Desigur, unele dicționare sunt superioare altora în materie de etimologie, dar, în cazul de față, nu este nevoie să invocăm un astfel de aspect! 5. Cu toate acestea, am înțeles demersul d-nei Moldoveanu... din punct de vedere uman... (mai ales că, la rându-mi, încerc constant să așez Adevărul pe piedestalul care i se cuvine!), nu și științific. Din păcate (???!!), sunt contexte în care - nu avem ce face!! - această dimensiune grăiește de la sine!! Deci, să dăm.. Cezarului ce e al Cezarului și.... 5. Scuze dc am deranjat prea mult pe cineva, dar... 6. Toate cele bune! | |
| = Să ne pripim cu grijă... | Dorel Neacsu [18.Jan.17 14:31] |
| 5. Da, chiar m-ați deranjat, doamnă! Fiindcă, acum, mi-am făcut un scop din a studia limba română la nivel universitar. Înarmat, deopotrivă, cu brevetul de căpitan de vas și cu licența în filologie, voi reveni în arenă pregătit să fac ordine în acest dezmăț cu dicționare. Și, dacă nu voi reuși să împac știința cu sufletul artistic, atunci voi arde tot ce scrie în subsolurile actualului DEX, cu privire la proveniența cuvintelor noastre dragi. Spre satisfacția domnului Munteanu, voi repara, astfel, onoarea limbii române, bănuită pe nedrept a fi rodul unor obscure mezalianțe. 6. De acord | |
| = ......... | Daniela Luminita Teleoaca [18.Jan.17 14:56] |
| Deja, dle Neacșu, ați făcut extrem de multe "comentarii" la acest text. Opriti-va sau să vă sisteze cineva ! Nu am nici timpul , nici dispoziția să va dau apa la moara. Așadar, calmati va singur, astfel de atitudini nu mă impresionează, în niciun caz nu mă conving. Manifestati minimul respect pt munca titanică a celor care semnează astfel de lucrări . Un Profesor de al meu spunea că munca la dicționar e mai trudnica decât cea în... Mina. Nu il contrazic. Deloc. Spor la cele non-stiintifice! | |
| = Cu respect | Dorel Neacsu [18.Jan.17 21:25] |
| Doamnă, sunt extrem de calm. Am fost blagoslovit cu soiul acela de calm în care firile neguroase, precum cea a domniei voastre, se dizolvă, se transformă în ceață. M-ați înțeles greșit, de la bun inceput... Pun asta pe seama faptului că avem tipuri diferite de umor. Dincolo de ortoepică și punctuație (luați-o cât de metaforic reușiți) discursul meu a fost unul plin de smerenie. Dacă nu ați reușit să vedeți asta, este posibil să mă fac vinovat de naivitate. "Comentariile" la acest text le-am făcut cu inima deschisă. Departe de a mă erija în cunoscător, m-am lăsat purtat de textul ăsta ciudat, izvorât parcă dintr-o nebunie frumoasă. L-am citit ca pe un soi de poezie, fără să caut, înverșunat, exactități. Dacă dumneavoastră mi-ați spune că radarul meu de la bord detectează stele căzătoare, mi-ați îndoi inima, chiar dacă profesorul meu de Navigație RADAR m-a învățat că așa ceva nu există. Dacă aș fi vrut să aflu adevăruri științifice din domeniul în care activați, v-aș fi întrebat direct, sau aș fi deschis wikipedia. Mă aflu aici ca să citesc irealități. Cât despre legarea la botniță, ați reușit să comiteți un îndemn comunistoid/proletar de care, ca doamnă respectabilă, eu m-aș rușina. Sper ca editorii să considere dreptul meu la replică altfel decât off-topic; este, oricum, mai de bun-simț decât interpelarea dumneavoastră, picată din senin. Altfel, în cazul în care comentariul ăsta se pierde iarăși aiurea, singura explicație - o spun direct - ar fi că aveți pile. Nu vă obosiți să-mi răspundeți. Am încetat să vă citesc demult. | |
| = de acord | Cristina-Monica Moldoveanu [18.Jan.17 18:10] |
| Stimate și dragi doamne și domni de mai sus, conform acestui miracol numit internet, datorită căruia avem bunăvoința de a fi contemporani și cunoscuți unul altuia, am găsit chiar azi ceea ce doamna Daniela scria ieri fără ca eu să am habar că scrisese, și anume că Adevărul în sine este așezat pe piedestalul cuvenit, și v-aș putea dovedi că tot așa ar fi fost dacă nu aș fi avut internet astăzi. Dar nu are importanță să vă arăt ce și cum. Îmi permit, în aceeași ordine de Idei, remarc că vocile de operă feminine sunt mai slab definite și reprezentate decît vocile masculine (cel puțin în teoria muzicii pe anumite site-uri apreciate de internauți). Ca întotdeauna îmi exprim și revolta umană că se vorbește pe terenul textului meu despre mine la persoana a treia, ca și cum aș putea eu dispărea dintr-odată dacă vrea cineva sau eu însămi. În altă ordine de Idei vă doresc gîlceavă plăcută în orice domeniu, în timp ce pentru mine veșnicia încă se mai naște la sat, iar orașul este doar o oră mai mică din punct de vedere existențial și ontologic. Indiferent de circumstanțe. | |
| = Doamna Moldoveanu, | Daniela Luminita Teleoaca [18.Jan.17 19:21] |
| vă asigur, nu aveți motive serioase să vă simțiți ofuscată, cu atât mai puțin să folosiți „Doamnă!” cu un... prenume (o regulă elementară spune că Doamnă, Domnule se utilizează cu numele de familie și.. aici suntem, totuși, pe un site cu pretenții!!). Nu aveți, de asemenea nici motive să vă baricadați în turnul de fildeș, din moment ce textul dvs. a stârnit atâtea reacții. Este, evident, o lipsă de respect/ desconsiderare, la adresa celor implicați, fiecare cu dreptatea / dreptățile lui/ lor, cd vă exprimați suveran... „Gâlceavă păcută! (subtextul o fi cumva.. „fraierilor”???!!!)” și altele... Doar un lucru mai spun (cum presupun că fiecare dintre noi trebuie - vorba lui.. nea Voltaire - să-și cultive grădinile, iar nu.. „gâlcevile”!): nu mi-am permis NICIODATÃ să exprim judecăți de/ cu valoare axiomatică privind un domeniu în care nu sunt specialistă. De ce? Pur și simplu pt că: 1. Îi respect pe cei care cunosc în profunzime culisele subiectului respectiv. 2. Este destul de grav să denaturezi adevărul în... știință (în ultimă instanță, LIMBA ÎNSEAMNÃ CULTURÃ, înseamnă ISTORIE...) (altceva pare a fi în... poezie...) 3. Nu prea e pe gustul meu să alunec în penibil și derizoriu... ..................... .................................... PS: cât privește exprimarea dvs... „voalată” despre supremația adamilor în ale creației, aflați cu stupoare că eu însămi împărtășesc acest punct de vedere... și nu doar că Eminescu se născu UN Eminescu, iar nu ... O Eminescu.. Totuși, Evele se grafiază cu majusculă adesea, știu să lupte consecvent - de ce nu să stârnească și unele priviri de admirație / invidie! Ne place să perseverăm.. cam în tot ceea ce facem!! Toate cele bune, „Doamna... Daniela” | |
| = ........................... | Daniela Luminita Teleoaca [19.Jan.17 10:18] |
| domnule neacsu, ai facut, cu varf si indesat, dovada vanitatii dumitale asa de ranite... cine se bate cu pumnul in piept ca este smerenia intruchipata, il lasa putin pe ganduri pe interlocutor... domnule neacsu, si ai facut, la fel de cu varf si indesat, dovada suficientei grandioase si a imposturii si mai grandioase... dom'le, din cauza unora ca dumitale se pun diagnostice false, se declanseaza (stupid) razboaie, se proclama IRATIONALUL la rang de valoare suprema, de modus vivendi, se moare domnule, înțelegi.. se moare... prostește, cd sunt atâtea minuni prin preajmă... și numi spui dumneata mie cum trebuie să mă simt... eu (te asigur, mă simt perfect în propria piele!!), spre deosebire de dumneata,posed acea LUCIDITATE care mă face volens nolens părtașă Adevărului, iar nu simulacrelor lăcrimoase și rizibile... de.. - chipurile - "Adevăr"!! caută, dom'le "irealități", dar nu agresa știința dom'le și nu mai arunca Oamenii în oala "comunismoidă" ca să-ți susții aberațiile, domnule, divaghezi în mod constant.. e mizerabil că mă provoci să scriu astfel de conținuturi, mai ales - vorba dnei Moldoveanu - în subsolul unui text care nu-ți aparține, care nu-mi aparține, dar aici se întîmplă LUCRURI STRIGÃTOARE LA CERURI...: se proclamă .. "Adevărul", dar, de fapt, se iau în derâdere datele fundamentale ale acestuia... sau, pe parcurs, suferim de iremediabile amnezii??!! și ai grijă, domnule, observațiile dumitale, care se vor a da pe spate (pe cine??!!) sunt de o incoerență crasă.. te rog să le recitești LA RECE... și să fii sincer măcar față de propria persoană.. ce este încă și mai interesant este faptul că eu , în prima interventie, nu spusesem ABSOLUT NIMIC cu referire la persoana dumitale (sincer, nu mi-ai stârnit interesul, mai exact vorbele dumitale m-au lăsat total indiferentă, prin prolixitatea lor deloc necesară, ca să mă exprim revoltător de eufemistic!!).. cu toate acestea, ai năvălit... domnule, controlează-te, nu-i mai atrage și pe alții în deriziunile dumitale... Domnilor, aici vorbim despre ADEVÃR.. Acest concept nu are ce căuta în așa-zisa frumoasa și inofensivă..."irealitate".. domnule neacșu, nu te mai ascunde după exprimări alambicate asa-zis intimidante.. de o suavitate hiperbolică... cu mine nu ți-a ieșit.. și te pun în gardă.. nici nu e cazul să reiterezi tentativa grotescă... penibil, lamentabil, strigător la toate cerurile ce am putut să văd/ înțeleg / simt azi!! treceți la toate.. off-topicurile posibile și imposibile... poate cineva o sa înteleagă, totuși, faptul că eu chiar trebuia să exprim acest conținut!! chiar trebuia!! E GRAV CE SE PETRECE PRINTRE... "OAMENI"!!! | |
| = Spre împăcare... | Dorel Neacsu [19.Jan.17 10:18] |
M-ați descumpănit, doamnă Teleoacă! Obișnuit să beau apă din tanc și să-mi ostoiesc foamea cu rații, recunosc, a trebuit să mestec astăzi un alt soi de minune, care mi-a căzut greu la inimă. M-ați îndoit, mi-ați destabilizat cântarul; "Evele" au puterea asta asupra mobilierului meu interior, croit prin Sălăjean, finisat prin "Sfântul Sava" și total distrus pe mare. Nu-mi stă în fire să port războaie cu dame, nu calc pe iarbă, nu rup florile. Intențiile mele au fost curate, deși văd că am provocat, cu neștiință, un cutremur emoțional. Recunosc, nu este prima oară, bivol fiind calc adesea în străchini. Aveți aici, dacă vă folosește la ceva, umila mea cerere spre iertare... Câteva considerații, dacă răbdarea vă permite: - orice text scris și publicat trăiește o viață personală; dreptul de autor este doar o indicație asupra părintelui său. Lăsat liber, scrisul cam face ce vrea dânsul, și cu cine vrea. Exista proverbe latine pentru lucrul ăsta. - vă ghicesc tânără și impetuoasă, fiindcă aveți, încă, tendința de a vedea imens și a simți monstruos; niscai ochi de copil vă vor învăța că sunt alte războaie care contează, iară nu acelea duse cu un matroz sfertodoct, cu un talent îndoielnic la potrivit cuvinte puține. - dicționarele, ca, de multe ori, adevărul, stau sub vremi; faceți-vă un bine și puneți-vă sufletul pe un raft mai sus; de la înălțimea catedrei, oferiți-ne cu blândețe căile de urmat, iară nu glonțul îndreptării. Aveți datoria asta. Si responsabilitatea. - îndoiți-vă de toate cele, dar nu de om, căci a noastră va fi împărăția. - smereniile nu seamănă una cu cealaltă; nu aveți de unde ști ce soi este a mea. - tot ce am scris până acum fost făcut cu o mână pe inimă; am mințit într-un singur loc: anume că nu vă mai citesc. O minciună străvezie, logica v-ar fi putut spune, imediat, că mint. Voi continua s-o fac. Să vă citesc, adică. În fine, cu tristețe, Mihai Sava Dragi editori, acesta nu este un drept la replică, este o încercare de îndreptare și o mână întinsă spre împăcare. Aș dori ca dna. Teleoacă să primească mesajul, altfel decât in off-topic. Promit că mă opresc aici. | |