| = sensibilitate | Ionut Caragea [05.Jun.16 00:31] |
| Un poem plin de sensibilitate și jocuri imagistice reușite. Cred că la strofa a doua nu Soarele ar fi trebuit să aibă rădăcini, ci umbrele. Iar apoi se putea făcea continuarea cu vocea Soarelui.. Oricum, felicitări. | |
| = cerul din colivie | dorin cozan [02.Jun.16 09:23] |
| Nu prea m-a atras titlul si nici acum, dupa lectura textului, nu cred ca se potriveste. Insa, e genul acela de text care te cucereste treptat, ca o mancare care iti dai seama ca iti place pe masura ce o consumi. Transmiti o stare credibila, autentica. Fireste, am si ridicat spranceana pe alocuri, dar pe ansamblu e ceva viu aici, sau mai degraba un mort care continua sa traiasca. Felicitari! | |
| + . | dorin cozan [02.Jun.16 09:23] |
| uitasem sa aprind lumina | |
| = multumesc Dorin | Nuta Craciun [02.Jun.16 19:58] |
| de steluta, de receptare si de sinceritate. poemul nu e perfect, stiu asta, dar imi place asa cum e cu stangaciile si sinceritatea momentului, il simt al meu si-l simt viu ... desi cred ca o sa revin la el sa mai tai din patetisme :)daca-mi permiti o sa imprumut titlul tau: "cerul din colivie", iti multumesc inca o data, conteaza mult parerea ta! | |
| = . | dorin cozan [03.Jun.16 08:16] |
| Mă bucur că ți-a plăcut sugestia mea. Șade bine textului, zic eu. | |
| = multumesc, Ionut Caragea | Nuta Craciun [08.Jun.16 18:31] |
| nu am vazut comentariul tau, imi cer scuze... poemul asa l-am simtit si asa l-am regizat, acel "soare cu radacini" e un soare statornic, "pe picioarele lui" :) desigur ca se putea merge si spre alte directii, e ca un joc de-a fericirea... incantata de trecerea si de semnul tau, spor si succes in toate, iti doresc! | |