| = alb cu dioptrii... | Ion Cuzuioc [28.Jan.16 15:57] |
| Fără doar și poate că toate-mi plac, Dane, dar în ordinea gustului meu:2,1,3!Încă odată afirm că ești ingenios și știi să descrii farmecul imaginației tale, în cazul dat, nițel cam dur:măcelar, violator, operație, deși de realitate n-ai cum să fugi! Felicitări și, la mai multe! | |
| = Re: alb cu dioptrii... | Dan Norea [28.Jan.16 21:38] |
| Ioane, ne cam potrivim, ordinea mea este 1, 2, 3. Așa e, sunt un pic mai dure decât de obicei. Deși au mai puțin umor, le-am încadrat la senryu și nu la haiku pentru că e vorba de natura umană. Care uneori e destul de dură. Mulțam pentru vizită și semn. | |
| = Cuvinte usoare | razvan rachieriu [29.Jan.16 10:13] |
| „Alb imaculat”- puritatea înainte de autopsie. „Zăpada mieilor”- țipăt al neputinței prin transhumanța vieții. „Violatorul”- sexul înăbușit de grotesc pervertit în lubric ilicit. Dacă ai fi făcut douăzeci de haik-uri în cinci minute probabil că aș fi apreciat, aici nu-i vorba de travaliu spiritual, căci cuvintele sunt ușoare, nu sunt încărcate cu simboluri, metafore, sensuri poetice. | |
| = Re: Cuvinte usoare | Dan Norea [29.Jan.16 11:26] |
| Domnule Rachieriu, aveți dreptate. Cuvintele sunt ușoare, este una din cerințele haiku-ului. Dar asta nu înseamnă că le-am scris pe bandă rulantă. E adevărat că nici nu sunt printre cele mai reușite poeme ale mele. Firul roșu este încercarea de a crea un contrast vizual, dar nu în spațiu, ci în timp. Deși fără metafore sau semnificații profunde, văd că ați sesizat ce doream să sugerez la fiecare dintre ele. Deci, parțial, mi-am atins scopul. Mulțumesc pentru atenție! | |
| = și mie îmi place | Corneliu Traian Atanasiu [02.Feb.16 10:07] |
| mai mult cel din mijloc pentru că pune alături, convergente în ce privește culoarea, zăpada și halatul, dar diviergente în ce privește posesorul - mieii și măcelarul. Momentul este unul care sună a așteptare și amenințare. Restul este meditația fără cuvinte a citiorului. aici nu-i vorba de travaliu spiritual, căci cuvintele sunt ușoare, nu sunt încărcate cu simboluri, metafore, sensuri poetice În haiku e vorba de un travaliu invers, acela al omisiunii elocvente, al recursului la o retorică reductivă care preferă expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică. | |
| = Re: și mie îmi place | Dan Norea [02.Feb.16 13:09] |
| Cornel, mie îmi place mai mult primul pentru că exprimă simplu, fără interpretări, contrastul alb-roșu, temporal, nu spațial. De altfel, la RH a luat notă mai mare decît celelalte două. În restul comentariului, evident am aceeași părere cu tine. Mulțumesc pentru vizită și semn. | |