| = mama mereul refugiu | Ioan Postolache-Doljești [09.Mar.15 08:03] |
| cu aura rănită de ochii goi ai morților vii orfanul își cată-alinare sub mângâierea palmelor mamei renăscând lumea curată cândva în viața lui de copil | |
| = Cand sufletul manifesta compasiune | razvan rachieriu [09.Mar.15 10:25] |
| Cei care au fost luați în grija nefiindului, atunci când sufletul manifestă compasiune și își lasă o parte din monade în corpul supus descompunerii, pentru a-i inocula forța vitală, înainte de a se elibera de carcasa corpului, iau formele strigoilor și zombilor, iar uscăciunea lor spintecă ordinea culorilor și în răni își depun substanțele tenebrelor și neantului, căci ei văd doar în nuanțele întunericului, și pentru ei temporalul are caracteristicile non-veșniciei, rostogolindu-și secundele închiriate de la supermarketul infernului, condus de un demon etern. Vrei să epatezi și să șochezi prin asociații de cuvinte. | |
| = Ce plastic | Valentin Irimia [11.Mar.15 09:24] |
| si metaforic ai reusit Ioan sa surprinzi esenta textului. Ar putea fi adaugat oricand la textul meu ca un codicil sublim. Multumesc mult prietene! | |
| = Razvan | Valentin Irimia [11.Mar.15 09:33] |
| precum spunea Bitman...si ingerii au demonii lor.Intradevar in nebuloasele cautarii sondam cele mai iunexplorabile taramuri de multe ori ajungand exact in partea opusa celei ce ne-o propusesem. Sincer nu mi-am propus niciodata sa epatez si sa sochez prin asocieri neaparat insolite..am dorit doar sa evadez din banal in mod onest si modest, lucru pe care in mod sigur ni-l dorim majoritatea dintre noi. Multumesc mult pentru rabdarea analizei si transmiterea ei! | |