| = - adus din caodă - | Adrian A. Agheorghesei [10.Jul.14 17:09] |
| Cred că unele sintagme sunt pur și simplu prea prăfuite/ încărcate/ alintate/ poetizate/ patetice... pentru a căpăta calitatea firescului liric: "te dezbraci de cuvinte unul câte unul/ "când rămâi mai goală decât tăcerea" (nu știu de unde ideea că tăcerea ar fi numai goală)/ mă apropii tiptil / sticla încinsă ca abajurul unei lămpi de gaz (agomerat, poetizat)/ să-ți respir prezența/ să-mi sufoc singurătatea/ îți scapă o șoaptă mută ca un fâlfâit de aripi de înger (cum e fâlfâitul unei aripi de înger?)/ "pereții se contractă ca un făt în burta mamei nenăscute încă/ te urmăresc cu minuțiozitatea unui criminal în serie/... și alte prețiozități ideatico-stilistice de genul. Nu există autentiticate, trăire sinceră, simplitate complexă. E un text care bravează cititorul. | |