| = Da | Florin Rotaru [04.Jun.13 17:53] |
| epigrame foarte bune. Pseudofabula cred că îmi cam scapă. Ultima este preferata mea. Felicitări pentru premiul obținut. | |
| = 1, 2 și 4... | Gârda Petru Ioan [04.Jun.13 19:46] |
| ...foarte bune. "În fața la intrarea-n abator" nu sună prea bine nici dacă pui omisa căciulă lui a. Avionul ar putea fi pe pistă :) | |
| = Ce să zic? | nicolae bunduri [05.Jun.13 17:29] |
| Bunicele dar nici una cu poantă deosebită La prima ar fi ceva dar destul de facil și, dacă nu mă înșel, ceva de genul ăsta am mai văzut. La a doua... e chiar posibil ca un purtător de cuvânt să "scape" câte o glumă a șefului.Deci...nu prea. A treia chiar nu o înțeleg. A patra-un joc de cuvinte destul de subțire: berbec-berbeleac. Cam rebusistă. A patra...vorba lui Gârda, ar putea fi pe pistă, încet, încet Totuși...felicitări! | |
| = rectific numărătoarea | nicolae bunduri [05.Jun.13 17:30] |
| a cincea după a patra. | |
| = cum e cu avionul | Laurențiu Orășanu [12.Jun.13 16:13] |
| Ca și Florin Rotaru, remarc în primul rând epigrama a cincea (ultima). Cârcoteala că avionul ar putea fi pe pistă e pur și simplu cârcoteală: un avion zboară, nimeni nu-l percepe ca stând la sol, după cum un măr este rotund, chiar dacă există și mere lunguiețe. În epigramă țintim caracteristica de bază: soacra e cicălitoare, politicianul e corupt, albina înțeapă. Dar mai sunt și soacre exepționale, mai sunt și albine care nu înțeapă. Nici prin gând nu ne trece să ne referim la ele. După cum nu știu câți se reped la avionul de pe pistă, în loc să se gândească la cel care face ce trebuie (zboară). Unu-doi-trei... Mai rămâne de găsit excepția la politicianul corupt. Eu nici măcar nu încerc. Calimero | |
| = Răspunsuri și explicații | Chitul Grigore [12.Jun.13 22:16] |
| Vă mulțumesc tuturor pentru aprecieri și observații. Florin, ultima este și preferata mea. Nelu, am corectat. Nae, deși nu am obiceiul să-mi explic epigramele, de data asta am să fac o excepție. 1.În prima epigramă “ Unui umorist prolific dar fără talent “, poanta se bazează pe înțelesul dublu al expresiei “ Umorul e un lucru foarte greu “, adică greu de scris și greu în sensul propriu, pentru că volumul de umor pe care respectivul autor mi l-a scăpat pe picior este și el greu, fiind de dimensiunile unei cărămizi. Aici trebuie să precizez faptul că nu sunt de acord cu exprimări de genul “ dacă nu mă înșel, ceva de genul ăsta am mai văzut “ . Asemenea insinuări sunt, după părerea mea, nepotrivite, dacă nu sunt urmate de exemple concrete. 2. La doua epigramă: “ Unui politician taciturn și morocănos “ slabiciunea ar fi că “e chiar posibil ca un purtător de cuvânt să "scape" câte o glumă a șefului “ . Nici eu n-am spus altfel, dar oare e normal ca glumele să le facă altcineva in locul lui? Satira acestei epigrame este îndreaptată spre acei politicieni lipsiți de carismă, de spontaneitate, de capacitatea de a se exprima și, mai ales, de simțul umorului, pentru că nu este neapărat ca glumele spuse de purtătorul de cuvânt să fie chiar ale șefului... 3. A treia epigramă “ Pseudofabulă statistică “, care pare mai greu de înțeles, s-ar putea sintetiza in expresia “ Haz de necaz “ , atât de caracteristică românilor. În situația disperată în care se află turma, la intrarea în abator, adică în fața morții, un bou are puterea de a face o glumă, cerând vacilor un ultim efort de a zâmbi, pentru a obține “ măcar destul umor pe cap de vită furajată “ , dacă ceilalți indicatori nu au putut fi realizați. Expresia “ pe cap de vită furajată “ a fost, și cred că mai este, folosită pentru a se calcula indicatorii folosiți în zootehnie ( ex.: hectolitri de lapte pe cap de vită furajată ) , fiind și ea o ironie în sine, în contextul acestei minifabule. 4. A patra epigrama “ Întoarcerea acasă a soțului bețiv “ se bazează, într-adevăr, pe un joc de cuvinte “ berbec – berbeleac “ . Satira acestei epigrame se indreaptă împotriva bețivilor care, deși știu ce îi așteaptă la întoarcerea acasă, își reiau neclintiți și curajoși (în fața vicisitudinilor vieții, în cazul nostru a violenței din partea soției) ciclul “ trezire, beție, bătaie etc.” . 5. A cincea epigrama “Constatare “ se bazează pe comparația dintre economia care merge aproape bine și un avion care aproape zboară. Cursa unui avion este formată, în mod normal, din trei etape: decolarea, adică rularea pe pistă pană la atingerea unei viteze care să permită desprinderea de la sol, atunci când portanța este mai mare decat greutatea avionului, zborul avionului, adică deplasarea propriu-zisă prin aer, și aterizarea, adică reluarea contactului cu solul și rularea pe pistă, până la oprirea avionului. Poanta epigramei constă în expresia “ aproape zboară ” care înseamnă că de fapt avionul nu mai zboară normal, ci se poate prăbuși, ca și economia... Precizez, în plus, că pentru “ suntem “ , din primul vers, conform conjugării din Dex-on line, se acceptă ca accentul să cadă fie pe prima, fie pe a doua silabă. Laurențiu, mulțumesc pentru precizarea făcută. | |