| = foarte | Ottilia Ardeleanu [11.Sep.11 20:42] |
| importante "chestii" și, mai ales, felul cum dai de ele. este de rău să tot sapi și să nu găsești iubire! îmi place și felul în care ai găsit să-ți pregătești terenul. finalul e trist din cauza neputinței aceleia. un procedeu asumat de a afla/dezvălui sensul celor câteva "chestii". | |
| = îmi place | Raul Ionut Coldea [11.Sep.11 21:02] |
| mă tot gândeam când o să citesc așa ceva la tine. pentru că și eu înspre genul ăsta de zicere tind (și mai departe, după cum probabil se observă de pe Lună) discurs fain, temperat, chiar dacă e vorba de chestii mari de tot. și curajul de a da totuși verdicte personale atunci când e cazul. multă aciditate în spatele unor cuvinte aparent cuminți și un final care subliniază ce ziceam la început. abia așteptam să citesc și așa ceva aici. una peste alta, cred că aici e un discurs complex și bine condus din mai multe direcții. îmi place. | |
| = . | Oana Popescu [11.Sep.11 22:30] |
| mi-a placut dar as scoate/eventual as inlocui: imi innoada matele si pleaca", "este acolo"," am vrut sa fac un song despre tine","cercul neputintei mele", in rest este ok. | |
| = re | adrian pop [12.Sep.11 09:20] |
| ottilia, raul multam pentru apreciez interesul oana, la innodat am ezitat si eu, dar exact senzatia asta am vrut sa o transmit, chiar daca-i strident nu vreau sa pun in discutie toate observatiile tale, pentru ca nu iti contest dreptul de a le percepe astfel spun doar ca, din proprie experienta, nu toti cititorii sint la fel de atenti ca tine si uneori scapa din vedere chiar lucrurile astfel (superfluu sau strident) accentuate multumesc | |
| = perfect! | Adrian Firica [12.Sep.11 15:25] |
| nu mă pot decide care-i pericolul public: autorul, poemul, ori adevărul. dar dacă-s toate trei? felicitări, mie nu mi-ar fi trecut prin cap că poeticul are o dimensiune... aseptică. halal năravuri: ”și trebuia să mai lovesc o dată sau să-l închid în cercul neputinței mele” | |
| = domnule firica | adrian pop [12.Sep.11 17:39] |
| nici eu nu stiu care-i pericolul nu pot decit sa sper ca nu-i autorul, suflet grabit sa treaca-n cele-a dreptatii, prea curind, prea curind cit despre dimensiune aseptica nici eu nu aveam habar cred ca asta-i functie de sapaturi ( a nu se interpreta atit de folosita expresie) | |