| + frumosa lectura | Paul Gabriel Sandu [24.Jul.11 00:46] |
| Un poem solid, curajos, frust, in alb-si-negrul cartierelor comuniste. Anticalofilismul este insa rascumparat, uneori, prin constructii colorate, de genul "o tacere asurzitoare ultimul racnet", fara sa fie, prin aceasta, parasit. "Bestiarul" poetic este redus si el la acelasi bicromism, numarand butelii, neoane, garsoniere. Inainte de finalul incert - de altfel, singurul minus al poeziei, singurul loc unde ar trebui lucrat, si ar merita! - o lume intreaga este concentrata in cateva imagini poetice: cea a "zborului de garsoniere" si cea a umbrelor de carne zidite in blocuri de piatra. Prima e o imagine care se auto-ironizeaza prin paradoxalul ei, e o gluma cinica, cea de-a doua, mai complexa si mai riguroasa, o metafora perfecta a dezumanizarii, a mortificarii, a identitatii dintre oameni, cladiri si umbrele lor, trimitand la o lume bantuita de un rest de corporalitate. Cre | |
| = Răspuns | Bot Eugen [24.Jul.11 14:34] |
| Paul, mulțumesc pentru citire și semn. Desigur, se pot spune multe despre anumite cartiere sau blocuri construite pe vremea răposatului(cartierele vechi ale metropolei și cele mărginașe), precum și despre locuitorii săi, care au căpătat în timp, fără să vrea, un fel de năravuri sau apucături care, la un moment dat, îi deconspiră... Dar, ceea ce ți-a scăpat pesemne în timpul lecturii, este elementul social, care, în contextul dat, mi se pare mult mai important/pregnant decât cel politic(mult mai efemer). Dar iarăși, e o discuție lungă aici... Cât despre minus(urile) acestui text, îți dau dreptate... E un text perfectibil. Dar, nici nu s-a dorit a fi altfel. Am încercat să redau în cuvinte doar o stare de lucruri. Pe de altă parte, ce ne-am face fără un dram de cinism și (auto)ironie... O zi bună să ai, Eugen. | |
| = in fum de țigară | slavu diana [24.Jul.11 18:22] |
| cu modestie accepta rog comentariul meu: stiu cum poate "înnebuni liniștea",iar versurile: "umbre de carne zidite-n blocuri de piatră, blocuri de piatră zidite-n umbre de carne..." sunt atat de sugestive , aproape palpabile, atat de reale, citit cu placere, cu umor chiar,Slavu D | |
| = Diana, râd și eu, | Bot Eugen [24.Jul.11 18:42] |
| și pe măsura în ce-o fac, ficatul meu devine din ce în ce mai ecogen în raport cu textura cortexului renal drept al oamenilor care consumă numai bere „ultimul răcnet”, să zicem Stela Artois... Mulțam de trecere și pentru cuvinte. Weekend însorit în continuare, Eugen. | |
| = Erată | Bot Eugen [24.Jul.11 18:45] |
| și pe măsură în ce-o fac - și pe măsură ce-o fac, scuze greșeala de vine e numai berea neagră pe-alocuri asezonată cu piper și umor negru. Așa se-ntâmplă când ești răcit. Eugen. | |
| = ... | Anni- Lorei Mainka [25.Jul.11 03:55] |
| Mai terminati cu racelile!! sTiu cum e, si noi suntem toti raciti...aici de 2 sapt. sunt 10-13 grade ... poemul este o bezea, o ceva care te unge, iti place, mai vrei. Pentru ca traiesti, vezi, dar nu ai dori sa accepti, apoi accepti , vezi, dar nu doresti sa vorbesti, apoi vorbesti despre...dar suna banal . Si aici vii tu, si arati ca nu e, e viata prin crapatura existentei. | |
| = Răspunsul unui „răcit”, aflat în stare de convalescență | Bot Eugen [26.Jul.11 07:45] |
| Anni, mulțumesc de vizită și pentru cuvinte,dar zău, să mă-mpuști dacă am înțeles ceva din ceea ai zis mai sus. Oricum, sper să fie numa` de bine. Toate cele bune, Eugen. | |