Comentariile membrilor:

+ aurel sibiceanu-boema
Nache Mamier Angela
[04.Mar.11 14:20]
am citit cu mult interes ,desi cu inima strânsa,aceste amintiri,adevarate pagini vii de istorie literara
în acest fel,aceasta perioada va ramâne în memorie cu plusurile si minusurile ei
era mult mai dificil a ramâne la verticala în lumea scrisului de atunci si cei care am reusit acest pariu am platit un tribut destul de greu caci am fost obligati sa publicam putin si sa ratacim prin sertare poeme care reprezentau o forma de rezistenta,poate pasiva,dar reala-dovada ca artistii din instinct au aaparat cu pretul unui sacrificiu important literatura autentica
multi artisti(la brasov darie magheru...) au ales boema artistica,s-au stins în aburii alcoolului pentru a tine piept unor timpuri grotesti
la brasov existau câtiva poeti gata sa serveasca poemele curtizane si tragicomice ,pentru a-si vedea numele tiparit pe prima pagina a cotidienelor
nu dau nume caci unii au decedat ,altii sunt destul de pedepsiti si nu as vrea sa fiu în constiinta lor turmentata
nu-mi amintesc sa fi auzit ca cineva a scris versuri burebistare de forta
oamenii erau â tât de aserviti ca nici nu le trecea prin cap sa refuze scrierea unor asemenea poeme
ce este mai grav ,e faptul ca unii dintre ei aveau un mare talent
iata aurel,textul tau ma duce pe panta unor revelatii care nu cer decât de a fi dezvaluite
textul tau e curajos si plin de seva
bonne continuation!

+ Votez
Adrian Suciu
[04.Mar.11 15:27]
Cum iubesc si autorul acestor rinduri si personajul caruia ii sint dedicate, nu se cadea sa trec pe-aici ca printr-o gara pustie! Frate Sibiceanule, sa te tina Dumnezeu si sa-ti dea putere, cred ca ceea ce faci tu pentru generatia ta, careia ii spui cu atita credinta si putere povestea, e mai important decit toata munca in acelasi sens a Academiei Romane. Votez fara ezitare cu istoria asta asumat subiectiva, scrisa de un poet cu memorie de elefant!

 =  Cenacluri...
Miclăuș Silvestru
[04.Mar.11 17:18]
prelungite, până după miezul nopții... în "vremurile tinerețelor"! Tot așa se-ntâmpla de multe ori și după audierea unor concerte de muzică clasică sau după vizionări de teatru... grupuri de tineri cu gusturi de "analiză" prelungeau întâlnirile procurându-și deosebită satisfacție..."
Am citit cu atenție, bucurându-mă și de cea mai mică fărâmă de umor! Votez cu cei ce găsesc în scrisul dv mijlocul perfect de a învăța câte ceva în plus în fiecare zi și, în același timp, mijlocul potrivit de a-și descreți fruntea.
Fie ca și în Agonia să putem constata:"Colegii de breaslă nu se mai pot abține și se perpelesc pe jos de râs." Mult succes!

 =  memorie 100 la 100
Anni- Lorei Mainka
[04.Mar.11 17:16]
Superb, si cind te gindesti ca eram cam toti pe acolo si cam toti ne perpeleam si cam toti am dorit sa mergem ....nu numai cu trenul pina la Bucuresti , ci sa ne asculte cineva....inafara de microfoane!
ma bucur ca ai memoria asta, ca imi poti repovesti acei ani cu usurinta si cu toate astea neparind pretios ......o buna recalculare poetico-spirituala......poate scrii intr-adevar o istorie sentimentala a acelor decenii, care acum parca au mai multa culoare...

+ frumos
Ioan Barb
[04.Mar.11 22:57]
Evocare, epocă, boemă, frumusețe. Nu pot să spun decât jos pălăria, domnule Sibiceanu! Este o lume care este încă vie, care se cere a fi cunoscută. M-a încântat lectura și nu pot să trec fără a-l felicita pe autor și fără să las un semn luminos. Restul s-au spus și probabil se vor mai spune.

 =  De la boema piteșteană la cea națională
Gigi Burlacu Pietreanul
[05.Mar.11 08:25]
De facto și mai puțin de jure, un boem este național.
Faptul că activează (sic!) într-un loc sau altul este mai puțin important.
Iată că pana lui Aurel se transformă în penel (pictorii sunt tot niște boemi) și ne zugrăvește ( nu s-a perimat sintagma) o epocă în care oamenii încă operau cu principii și concepte, dincolo de rebeliunea aparentă.
Cu bucurie regăsesc aici un nume, Ion Clopoțel, care, între timp a migrat către boema pietreană. Sigur că aceasta nu este la fel de celebră și voluminoasă ca cea piteșteană, dar nu face rabat de la... intensitate.
Aștept cu nerăbdare momentul în care vor fi prezentate și "aventurile" lui Ionică al nostru (gata, l-am asimilat, luați-vă gândul!)
Mulți dintre tinerii de astăzi cred că nu mai avem nevoie de trecut. Ba da! Fără a-l cunoaște nu putem înțelege prezentul și nu putem construi viitorul.

Cu plăcerea lecturii și melancolia anilor de pe alte meleaguri, Gigi - tot un individ cu capul în nori.

 =  evocari
Ștefan Petrea
[06.Mar.11 05:31]

Maestre Sibiceanu, aceste evocari ale dumitale imi merg la inima.
Uneori se mai intampla si prin Barladul ori Iasiul meu asemenea
petrecanii.
Ca de obicei, "istoria se repeta".
Eu am renuntat la astfel de petrecanii, preferand o viata solitara,
pentru ca de multe ori nu ma simteam atat de sus ca valoare cu
ceilalti.
Mi-am zis ca ducand o viata austera poate se va intampla si minunea
de a sta fata in fata cu unul ca Cezar Ivanescu pe cand era de varsta
mea,
Dumnezeu sa-l odihneasca,
si sa ma simt egal.
Urma alege...


 =  Istorie vie, frumos...
Viorel Croitoru
[10.Mar.11 22:03]
Toți sunteți mari și tari, eu unu sunt așa de mic... începător, ce pot să zic? Sunt impresionat de amintiri, de lumea în care și eu am trăit, și totuși pare alta și de felul frumos cum povestește cel ce a scris aici! Cică să comentăm (zice regula...) fără să lăudăm... Oare se poate? Felicitări!

 =  Răspuns pentru oaspeți
Aurel Sibiceanu
[12.Mar.11 03:24]
Distinși colegi, îmi cer iertare pentru întârzierea cu care vă răspund; deh, mai am și zile proaste, amare...

Doamnă Angela - Mulțumesc pentru cuvinte și îndemnul luminos. Subscriu la cele spuse, inclusiv la adevărurile atât de dureroase, privitoare la acei ani și la oamenii lor, parte plecați...

Adrian Suciu - Mi-ar fi plăcut să-mi fii alături în acei ani; într-un fel mi-ai și fost pentru că ai toate datele pentru o gherillă autentică. Legat de memorie ce să spun... Mă mai ajută și norocul meu e că mai sunt documente și supraviețuitori care pot depune mărturie despre veritatea celor scrise de mine; spun asta pentru că aceia care nu au contat nici o secundă în "epocă" și-au făcut un țel din a contesta cele scrise de mine. Domnul cu ei !

Miclăuș Silvestru - Grațios ca întodeauna, mă citiți cu atenție și găsiți cuvinte de îmbărbătare, de care chiar am nevoie - uneori coborârea în vreme are riscurile ei și când spun asta mă gândesc la melancolia cea rea, care se face stăpână pe suflet. Vă mulțumesc și mă bucur că v-am prilejuit frumoase aduceri-aminte, din boema Dumneavoastră.

Hanne - Ai avut ghinion, erai profesoară într-un sat argeșean și ai fost mai departe de noi. Ce bine ți-ar fi stat alături de noi, măturând frunzele din curtea Miliției, după ce, evident, ai fi fost prinsă cântând, la 3 noaptea, La Marseillaise, pe străzile Piteștilor ! Perioada ta argeșeană a fost un loc luminat pentru noi - deh, aveam și nemțoaică printre noi, o priveam ca pe o Walkirie...

Ioan Barb - Mulțumiri pentru tot. Lasă, că și voi, acolo, în Ardeal, ați făcut destule drăcii la vremea voastră ! Ca să nu mai vorbesc de lichidele mult mai gradate și convingătoare decât ale noastre...

Gigi, Pietreanule - Mulțam de cuvinte. Privitor la Clopoțel, Cloch, cum îi spuneam noi, aruncândul direct pe Pont Neuf, nici nu-ți imaginezi la câte chindii literare și revolte intelectuale a fost deopotrivă și inițiator, și catalizator. Îi va veni vremea și lui, să-l dau prin cerneală și lumină. Mulțumesc mult pentru că mi l-ai găsit pe Closh, după ce vreme de mai bine de 20 de ani n-am mai auzit nimică de Dânsul...

Petrea - Cu adevărat, istoria se repetă și asta e fine. Spuneai de Cezar Ivănescu... O vreme ședea mult în Pitești, adus de Gheorghe Tomozei... Aveam 17 ani când l-am auzit pe D-l Cezar, pe viu, cum se zice, recitându-și poemele pe un fond muzical de chitară, tot de el mânuită...

Viorel Croitoru - 'Om fi fost noi mari și tari dar timpul, acest tâlhar fără seamăn, o iluzie, în fond, ne-a cam băgat mințile în cap, unora, iar pe alții i-a părăsit cu totul - de mult sunt oale și ulcele. Vă mulțumesc și vă îmbrățișez.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !