| + *** | Paul Gabriel Sandu [30.Dec.10 17:08] |
| Ce stranie atmosfera reuseste sa creeze poezia asta! intoarcerea de la microrevelion - stranie, caci solitara - se preschimba, tocmai in virtutea solitudinii ei acute, intr-o regasire.Cresus se intoarce infrant, insa singuratatea infrangerii lui preface tot ce atinge in oameni. Ce metafora vormidabila a nevoii irepresibile de celalalt. Ce forma a darniciei (imposibile) supreme. | |
| = paul gabriel sandu | emilian valeriu pal [31.Dec.10 10:14] |
| Pentru mine a preface totul in oameni e un fel de obsesie. Multumesc de lectura si apreciere. | |
| = ... | sophie polansky [31.Dec.10 11:33] |
| ce e fain aici e tocmai tonul vocii. esti tu, dar un tu care e relaxant, relateaza, ca un soi de declaratie, dar mi se pare ca ai renuntat putin la vocea aia subiectiva, din alte texte, si ca de aici incepe altceva. mai matur. | |
| = deea | emilian valeriu pal [31.Dec.10 12:41] |
| Sa stii ca ai dreptate. Cel putin in ultimile texte e alta voce. reciteam zilele trecute postarile de la inceput si imi venea sa rid.Poate ca de aici incepe altceva. Multam de semn. See ya :) | |
| = . | nica mădălina [31.Dec.10 12:54] |
| îmi place, pentru că este alege detaliile cu mai multă precizie, raportat la mesajul de transmis. și pentru că-mi place, îndrăznesc să spun că l-aș fi văzut așezat altfel în pagină, ceva de genul: nu știam că dumnezeu suplimentase efectivele ce patrulează pe străzi erau greu de recunoscut sub caschetele acoperite de promoroacă și ochii lor de culoarea țigării aprinse puțin după miezul nopții mă întorceam de la revelionul organizat de primar e drept, mergeam cam pe patru cărări m-au întrebat: numele vocea lor, un glonte proaspăt ieșit din țeavă le-am spus cresus m-au amendat tot ce atingeam se prefăcea în oameni am spus cărări, în loc de copaci, pentru că mi-a părut o găselniță ușor teribilistă am introdus comparațiile prin virgulă și, în fine, ce mi-am permis să modific puțin a fost în sensul simplificării mijloacelor, pentru că discursul este el însuși simplificat, comparativ cu felul în care scrii de obicei. | |
| = mada | emilian valeriu pal [31.Dec.10 13:02] |
| Sa stii ca acolo cu cararile ai dreptate. Mi se pare si mie teribilista alegerea. Dar oricine e teribilist pina nu vine cineva sa-i deschida ochii. Oricum, in ultima vreme am inceput sa simplic, ceea ce ar putea insemna o noua directie. Exista un timp pentru toate, nu? Multumesc de semn. | |
| = . | ștefan ciobanu [31.Dec.10 13:45] |
| asezarea madalinei ajuta foarte mult la receptie. cel putin o face in cazul meu. | |
| = stefan | emilian valeriu pal [31.Dec.10 15:25] |
| Pe cit posibil am incercat desi nu e inca stilul meu. | |
| = parere | Oana Popescu [31.Dec.10 17:12] |
| imi place tonul general al poemului, vocea din spatele lui si tendinta minimalista. Nu mi se pare adecvat inceputul mistic, plaseaza totul sub semnul intrebarii si saraceste cumva la nivel imagistic textul(dumnezeu e un concept imens, prea vag, implacabil),din punctul meu de vedere creaza un haos al amplasarii temporale si nici finalul care cred ca ar fi fost ok daca s ar fi terminat dupa verbul a preface( transformarea in oameni a oricarui lucru atins este la fel de imprecisa). Penultima strofa mi se pare cea mai reusita fiind si cea mai intensa. :) | |
| = o sa creada lumea ca is stapin pe site:)) | emilian valeriu pal [31.Dec.10 17:29] |
| Ionelia, in general e greu sa incepi un text cu Dumnezeu, pentru ca daca nu esti in stare sa-l duci pina la capat esuezi ca Iona in burta balenei. Ceea ce poate fi lamentabil sau benefic. Pentru ca poti gasi drumul de intoarcere. Uite: m-ai crede daca ti-as spune ca textul asta a fost pur si simplu o descarcare nervosa, o ploaie de vara care a durat cinci minute? | |
| = ** | Oana Popescu [31.Dec.10 17:46] |
| da...cred:) fiindca este f autentic poemul chiar le ai zis ca te cheama cresus:)) ? | |
| = :) | emilian valeriu pal [31.Dec.10 18:00] |
| Dupa ce le-am zis ca cheama Cresus m-au intrebat de adresa. Si eu stau pe strada Victor Hugo. :) | |