| = On "poemul lui albert" | liviu ofileanu [17.Jun.09 21:27] |
| Alberto M. Popesco, un cântec al fericirii vaporoase - mă refer aici la Barbara Streisand. Poemul e o curgere de lavă, gesticulația subiectului deposedat de jumătatea sa, "nebunia" frumuseții acestui text constă în derularea unui interior domestic pe sub ochii unei autoironii cuceritoare, sugerând o suferință nobilă DIN DRAGOSTE, o avalanșă de lucruri care își pierd utilitatea în lipsa celuilalt deși poartă amprenta, căldura și fluidul celui absent... Frumos poem! Vin rar la Alberto, atunci când ceva îmi place foarte mult. | |
| = sobre me | Alberto M. Popesco [18.Jun.09 00:21] |
| liviu ofileanu, mulțumesc că ai avut răbdare să citești și să lași acest comentariu și mă bucur că ți-a plăcut te mai aștept | |
| = "ești exasperant, Albert" | Anghel Pop [18.Jun.09 01:02] |
| "scot florile din glastră și mă culc cu ele" Doamne, de perversiunea asta încă nu știam că există! Sex cu flori? Dar chiar așa? Cred că e o premieră pe plan mondial. "furnică_care" Căcarea nu putea lipsi din această criză de hiperactivitate compulsivă, plină de activități compensatorii. "aprind toate lumânările din baie" Ai lumânări în baie? Și de când spui că ți se întâmplă asta? "tai pâinea, brânza și pun totul pe gresia albă" Comportamentul acesta absurd e simptomatic pentru disocierea personalității, semn că lucrurile scapă de sub controlul strict al conștientului. Riscul e acela de a "o lua razna ca într-un film horror", pe bune. | |
| = sobre nosotros | Alberto M. Popesco [18.Jun.09 01:11] |
| Anghel, mai întâi lasă-mă să-ți spun că nu reușești să mă faci să râd, plus că ai dovedit încă o dată că ești rău intenționat în interpretarea textelor mele, culmea că ești mereu subiectiv, am crezut că poți rezona cu poeziile superbe, cum e cazul și acestui poem, dar m-am înșelat groaznic în privința ta, ești rău intenționat, mereu ai fost și așa vei rămâne în veci vecilor, amin! | |
| = and the wind begins to moan | Carmen-Manuela Macelaru [18.Jun.09 07:00] |
| și uite că este dimineață...îmi place cum debutează poemul, destul de agitat, ai redat bine starea, altădată am să te încui în casă să nu mai scoți patul în stradă. chiar dacă e un poem de stare ai reușit multe metafore, de pildă foile din calendar care le lipești pe sub tricou, florile din ghiveci pe care le iei în pat să poți dormi mai bine, orașul se îndoaie ca un arc. ai simțit nevoia să eliberezi peștii, câinele, după care finalul trist, aș fi preferat un happy end. let the memory live again/ every street lamp seems to beat/ a fatalistic warning/ someone mutters and the street lamp gutters/ and soon it will be morning...mulțumesc e puțin spun, mă bucur că exiști și că mi-ai dedicat acest poem. mcm | |
| = deoarece plecasei la farmacie | Alberto M. Popesco [18.Jun.09 11:11] |
| am hotărât ad-hoc că pot scrie poeme și în lipsa ta. mă bucur foarte mult că ți-a plăcut și pregătește-te pentru videopoemul acela :) acum mă culc, să nu mai pleci că iar scot patul în stradă | |
| = "Dali e Gala si Gala e Dali." | Tirlea Dan [18.Jun.09 17:23] |
| Plecarea iubitei pentru Albert, este ca si cum mie mi-ar pleca sponsorul(iar eu sponsor nu am avut niciodata), adica ti se cam dau "setarile" peste cap.Te cuprinde o revolta metafizica, care, proiectata intr-un microunivers concret, produce efecte surrealiste.Un spectacol imagistic fascinant. Ar fi interesant ca, in timpul comunicatului meidical din final, sa se auda in surdina...interfonul. | |
| = să știi | Alberto M. Popesco [18.Jun.09 19:05] |
| uite că la ideea interfonului m-ai făcut să zâmbesc, Dan. E o idee excelentă, comunicat de la IML să sune interfonul... ha-ha merc, te mai aștept | |