Comentariile membrilor:

= star trek cu aroma de cafea
Mat
[12.Feb.02 11:49]
oleleuuuu!!! supercalifragilisticexpialidousin! parol!
"noi știm toate condițiile în care se formează viitorul..." asta my dear dum, este o fraza de o rara inspiratie (sa-mi spui si mie de unde-ti vine ca mie nu-mi vine de nici o culoare!) uite bre cum sta treaba cu timpurile in general.

exista Trei Timpuri pe lungimea carora graviteaza toata existenta umana, indiferent de stadiul evolutiei spirituale. dependenta de spatiu si timp este egala cu dependenta de Absolut si Total – numai la acele fiinte care tind inspre crescator in evolutia lor.trecutul – perceput ca o grupare, ca o invalmasire a celor ce au fost si nu vor mai fi, o adunare permanenta a unor lucruri si intamplari, o adunare la care se adauga mereu UNU, odata cu trecerea in amintire a unui lucru, a unei intamplari. Inmagazinarea, numarul, suma adunarii, creste proportional cu inaintarea. de aceea, trecutul, ca suma, reprezinta atemporal , ceea ce a fost, ceea ce a ramas in constiinta maselor sub forma unor amintiri, mereu crescatoare, mereu multiplicate. viitorul – timp incertituditional, amestec de inspiratie si transcendent, este divizibil si se poate inmulti cu "n" tinzand la infinit +1 odata cu fiecare fiinta ce isi imagineaza o existenta apriorica a zilei de maine. hazardul si inspiratia sunt cei doi termeni corectionali ai viitorului.daca hazardul si imaginatia ar fi timpuri atunci viitorul ar fi doar un rezultat al adunarii dintre ele, un rezultat a carui certitudine poate fi nula si lipsita de finalitate, sau poate fi egala cu procentul rezultat din transpunerea in realitate a unei parti din tot ceea ce ne-am imaginat.
viitorul este intr-o mare masura un timp inexistential. existenta sa este data doar de forta imaginatiei.
prezentul – cel mai concret si mai capsulat dintre timpuri, unicul traibil intens si perfect constient de starea de traire. prezentul nu este nimic altceva decat linia continua a existentei, secunda ce cade, inceput si sfarsit al marelui mister.
fiintei existentiale nu i-a fost reszervat decat un singur timp – scurt, clar, dar intens – celelalte doua fiindu-i refuzate, unul – viitorul – ca semn al imposibilitatii ajungerii la Absolut, iar celalalt – trecutul – ca o colectie, ca un punct de echilibru de care umanitatea se agata atunci cand incearca sa treaca peste secunda in care se afla.
tot ceea ce este in afara nu este nimic altceva decat ceea ce nu are cum fi inlauntru, iar inlauntru nu poate fi nimic in afara de ceea ce e dat a fi.

intelegi bre? (restul eseului tau e apa de ploaie)
parerea mea ! (vorba amicului ghe.)
ignorantul de serviciu, mat.

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

= star trek cu aroma de cafea	Mat [12.Feb.02 11:49]
oleleuuuu!!! supercalifragilisticexpialidousin! parol! "noi știm toate condițiile în care se formează viitorul..." asta my dear dum, este o fraza de o rara inspiratie (sa-mi spui si mie de unde-ti vine ca mie nu-mi vine de nici o culoare!) uite bre cum sta treaba cu timpurile in general. exista Trei Timpuri pe lungimea carora graviteaza toata existenta umana, indiferent de stadiul evolutiei spirituale. dependenta de spatiu si timp este egala cu dependenta de Absolut si Total – numai la acele fiinte care tind inspre crescator in evolutia lor.trecutul – perceput ca o grupare, ca o invalmasire a celor ce au fost si nu vor mai fi, o adunare permanenta a unor lucruri si intamplari, o adunare la care se adauga mereu UNU, odata cu trecerea in amintire a unui lucru, a unei intamplari. Inmagazinarea, numarul, suma adunarii, creste proportional cu inaintarea. de aceea, trecutul, ca suma, reprezinta atemporal , ceea ce a fost, ceea ce a ramas in constiinta maselor sub forma unor amintiri, mereu crescatoare, mereu multiplicate. viitorul – timp incertituditional, amestec de inspiratie si transcendent, este divizibil si se poate inmulti cu "n" tinzand la infinit +1 odata cu fiecare fiinta ce isi imagineaza o existenta apriorica a zilei de maine. hazardul si inspiratia sunt cei doi termeni corectionali ai viitorului.daca hazardul si imaginatia ar fi timpuri atunci viitorul ar fi doar un rezultat al adunarii dintre ele, un rezultat a carui certitudine poate fi nula si lipsita de finalitate, sau poate fi egala cu procentul rezultat din transpunerea in realitate a unei parti din tot ceea ce ne-am imaginat. viitorul este intr-o mare masura un timp inexistential. existenta sa este data doar de forta imaginatiei. prezentul – cel mai concret si mai capsulat dintre timpuri, unicul traibil intens si perfect constient de starea de traire. prezentul nu este nimic altceva decat linia continua a existentei, secunda ce cade, inceput si sfarsit al marelui mister. fiintei existentiale nu i-a fost reszervat decat un singur timp – scurt, clar, dar intens – celelalte doua fiindu-i refuzate, unul – viitorul – ca semn al imposibilitatii ajungerii la Absolut, iar celalalt – trecutul – ca o colectie, ca un punct de echilibru de care umanitatea se agata atunci cand incearca sa treaca peste secunda in care se afla. tot ceea ce este in afara nu este nimic altceva decat ceea ce nu are cum fi inlauntru, iar inlauntru nu poate fi nimic in afara de ceea ce e dat a fi. intelegi bre? (restul eseului tau e apa de ploaie) parerea mea ! (vorba amicului ghe.) ignorantul de serviciu, mat.