| = hello | Joe King [02.Oct.05 19:06] |
| Cum iti vad numele , intru sa citesc. Si de fiecare data dau peste o proza care e toata...poezie.:-) Asta mi-a placut cel mai mult: "Când ai avut ultima dată la micul dejun ceai amar de lună roșie amestecată, iar în fața ta zâmbetul adormit de aseară?" Ah, marea.... | |
| + printre gene de fum | Florina Daniela Bordieanu [24.May.05 09:05] |
| peisaj ireal de fluviu revarsat in mare cu verde si munte amestecat pe marginile dinlauntrul fiecarui val si. recitesc fiecare gand de cate doua ori mai ales de doua ori pentru fiecare stanca ridicata efemer pe coama valului ce zbucium aspru si. cocotata pe duna cu luna deasupra astept ca marea sa-si faca de cap si sa ma elibereze fir de nisip pe fundul aceleasi intersectii de apa dulce cu apa sarata si. ceaiul e amar e rosu si e atat de singur pe fundul cestii pe coltul mesei e aruncata lingurita cu care ne amestecam tacerile perechi si. si mi-am pus mainile pe fata si nu am trisat privind prin crapaturile degetelor cum revarsai picaturile de ploaie direct in mare si. * extraordinar text poetic scris lung pe orizontala si botezat de tine proza si la final imi spun, Bianca, eclipsele pot fi privite printre gene de fum, fluxul apelor cuprinde si desprinde urmele talpilor pe nisip si imi spun ca nu trebuie sa ma mai tem de valuri pentru ca nu e nimic in spatele meu si nimic inaintea mea si imi mai spun ca ma bucur ca te-am citit astazi. | |
| = parere | Vasile Rotaru [24.May.05 09:24] |
| Este liric, mult prea liric chiar si pentru un text care se vrea liric. O scriere care vrea sa fie literatura si sa se vada asta de departe daca se poate. Nimic nu apare aici fara metafora (nasol cuvant) deoarece cititorul trebuie sa vada clar ca „este bine scris”, cu alte cuvinte, ca ceea ce i se ofera este literatura. Nu vad ineditul nici unei senzatii. | |
| = completare | Florina Daniela Bordieanu [24.May.05 09:42] |
| in comentariul precedent am uitat cate ceva, din lipsa timpului, mereu din lipsa timpului. nu imi place sa scriu in subsolul vreunui text la modul general, cu pretentii de cunoscator universal, asa ca voi completa ceea ce am scris mai sus. lirismul acestui text mi-a dat de lucru imaginatiei si e nevoie de putina rabdare si e nevoie de putina intelepciune ca sa poata fi petrecut dincolo de cuvinte. ceea ce mai trebuia sa scriu in comentariul precedent e ca fiecare paragraf poate fi o mica poezie ce s-a cerut desfacuta din scoica frazei scrise si petrecuta in sirag de ganduri, iar descoperirea lucirilor ascunse mi-a produs adevarata placere a cautatorului. * daca nu as sti ca Vasile vrea sa plateasca niste polite, inexistente de altfel, as fi privit cu mai multa consideratie observatiile lui. dar asa, raman vorbe goale, sterile, ca si incrancenarea fara fond. iar textul chiar este bine scris. dar asa, nu sunt decat | |
| = Deșert | Eduard Țone [10.Dec.18 14:27] |
| Marturisesc ca e un text care imi place atit de mult incit nu-mi place. E un text care merge cumva in "jos" prin feeling, prin regrete, prin imaginile superbe pe care le genereaza. E o senzatie de deșert in rindurile tale, intarita nu doar de fotografiile dunei sau a degetelor care "au urma de nisip". Sigur, exista oaza, e acolo, in siguranta, insa ma intreb, fara a cunoaste nimic despre beduini, cum o fi sa traiesti o viata la umbra palmierilor din oaza. | |
| = Florinela Daniela Bordieanu, | Vasile Rotaru [24.May.05 10:03] |
De ce nu te limitezi tu la a-ti aduce tie lamuririle clare si sanatoase, dar e bine ca ai revenit pentru ca prima oara, se pare, publicasei numai compendiul la criticile tale savuroase. Pe mine ai fi putut sa ma treci drept bibliografie selectiva, dar nu ai rabdat sa nu fii si putin ranchiunoasa; fii pe pace, nu ti-am contestat steaua, mi-am formulat doar o parere. Altfel, „la micul dejun ceai amar de lună roșie amestecată” merge foarte bine si parca nici cercul nu „s-ar putea undui către același punct alfabetic”. Restul e mai mult decat reusit! | |
| = comentariu off topic | Florina Daniela Bordieanu [24.May.05 10:23] |
| nu am des asemenea rugaminti si imi cer scuze Biancai pentru acest comentariu off topic, dar as vrea sa rog un editor sa intervina pentru acuzele formulate de Vasile Rotaru in comentariul precedent legate de persoana si nu de text. a ma acuza de ranchiuna atunci cand imi scriu parerea (buna-rea si fara ifose de cunoscator), mi se pare complet deplasat ca si ironia grobiana folosita in frazele domniei sale. pentru ca mi-e destul de greu sa tac dupa ce sunt provocata, ma gandesc ca probabil dumnealui savureaza doar textele pline de vagine si alte parti anatomice, ca in poeziile retrase de pe site. cu rugamintea de a incadra si comentariul meu tot la off topic, imi cer scuze pentru interventie. | |
| = Fara senzatii | Bianca Iulia Goean [24.May.05 11:25] |
| Joe, I can't help it ;-) ma bucur sa te stiu prezent pe aici. Da, nu ma pot desprinde de mare si de gustul de amar. Florina, poate ca e din cauza lunii pline, sau poate ca stii pur si simplu sa te strecori printre toate aceste cuvinte, dar ai gasit atat de bine drumul catre duna aceea, incat uite nisipul si copacii si undele au luat-o pe carari albastre acum si freamata. Nu-mi pot dori mai mult decat cautatori pe textele mele, ai gasit cheia si pentru aceasta eu iti multumesc. Vasile, am fost destul de des "acuzata" ca proza mea este poezie, dar uite, niciodata nu m-am simtit bine in tipare, daca ar fi dupa mine nu le-as incadra nicicum. Si, daca te-ai regasi in acest tip de scriere, si m-ai mai citi, ai vedea ca recidivez, that's it. Pentru tine, pentru ca nu cred neaparat in alte motive decat simpla dorinta de a-ti spune parerea, sa stii ca nu este absolut nimic fortat in acest text. Este greu de crezut, dar unii chiar asa traiesc. Si nu as cauta neaparat in ceea ce citesc senzatii, sau cel putin eu nu asta caut. Si da, eu cred ca nu e un spatiu bun pentru nici un fel de animozitati, dragii mei. Eddie, ai pus si tu degetul pe rana: si mie mi-a placut atat de mult cand l-am scris, incat acum nu mai imi este la fel de drag acest text. Este senzatia aceea de a descoperi abisuri acolo unde credeai ca sunt creste, exact aici am vrut sa trimit, printre altele, si sunt convinsa ca o astfel de stare poate genera in noi conflicte... dar luna plina s-a dus, a luat-o inapoi. Drag, Bianca | |
| = Parere | Andu Moldovean [24.May.05 13:15] |
| Text interesant, plin de metafore (Doamne, ce mai cuvant) nu tocmai accesibile, cred ca doar incadrarea lui la "proza" starneste confuzie. E o poezie in sine care ar merita chiar rescrisa, poate un pic aranjate versurile, etc. Ca proza este insa aproape imposibil de citit. Paradoxal, nu, aceleasi cuvinte pot crea efecte diferite. Depinde cum pleci la lectura, iar aceast "start" poate fi chiar si o prejudecata, dar el iti da, ca cititor, unghiul initial de perceptie. Bobadil. | |
| = Bobadil | Bianca Iulia Goean [24.May.05 20:14] |
| Bobadil, daca l-ai vazut interesant, ma bucura, sunt un pic insa confuza incerc sa inteleg chestia cu unghiul initial de perceptie, ce-ar fi daca nu ar exista posibilitatea de a incadra textele la poezie sau la proza? Dar nu mai insist, undeva trebuie sa se vada si cum spuneti voi, dar am sa marturisesc ca uneori asta sunt, si, daca trebuie neaparat sa aleg, imi este mai mult proza decat poezie. Multumesc ca ai incercat sa descifrezi acest text, Drag, Bianca | |
| = eclipsa la cina | Tanasescu Nicolae Constantin [24.May.05 22:07] |
| acest text se numeste poezie-n proza, un text reusit dealtfel, pentru care te felicit... eclipsa de luna este atat de usoara, ea nu-ti va pica greu, te asigur, am mancat eu mai de mult felul 2... imi place cum incepe textul, este ca un ritual bine stabilit, apoi totul devine nerv, actiune, razmelita, totul se rostogoleste cu iuteala... inca o data ma leg de sfarsit, acolo unde ai potolit apele(...aparent) si ne servesti la cina cu ceva usor... ne citim | |
| = Costin, ritual | Bianca Iulia Goean [24.May.05 23:59] |
| Costin, totul a fost de fapt un ritual, si cititorul este oarecum invitat sa-l inteleaga, sa-l vada, cat despre eclipsa, da, a fost mai mult decat binevenita, si acum, ca mana s-a abatut deasupra dunelor si marii, ne putem aseza pe un colt de ce-a mai ramas si incepe sa povestim. da, ai dreptate. | |
| = bianca | Mae Stanescu [25.May.05 00:32] |
| vroiam si eu sa las un semn bianca, macar atat cat sa stii ca te citesc; este un text in care cuvintele nu reusesc sa inabuseasca o durere, o durere nascuta din risipirea unor iluzii, dar cam asta e viata... mi-a placut "intunericul adaposteste o umbra de apa" | |
| = . | Mae Stanescu [25.May.05 00:34] |
| nu stiu daca e corect inabuseasca sau inabuse, scuze | |
| = luna trecuta... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| "Răsfiră degetele și oglindește un munte agățat de un val, plimbă-ți cu grijă temerile stâncile sunt atât de abrupte ai putea să găsești moduri noi de a cădea."... Cum spunea Zorba: "dar ce prăbușire frumoasă..." Și dansul continuă pe țărm de mare... Luna se stinge. Eu plec mai departe, departea mea. Un text dens si dantelat de jocuri de metafore, de intoarceri de sensuri. Luna ca un punct. Luna mai. Poate ca iunie va veni cu cirese, cherie... Eu voi reveni mult mai departe. Dar tot voi citi. Si tu vei scrie, eliberata de atita condensare si vei deschide paginile simplu. Atit cit se poate, Dalba. Drag, Ela | |
| = Mae, Ela, semne | Bianca Iulia Goean [25.May.05 10:02] |
| Mae, semnele se simt uneori, nu numai se vad, dar ma bucur si de cele vazute, da, umbra aceea de apa era cam tot la o vreme, si tu citesti si printre dune. Ela, uite cum se deschid cuvintele si se destelenesc apele: "ce cadere frumoasa"! Luna a luat-o inapoi, noi mergem inainte si iunie sigur vine. Atat cat putem duce, desigur ;-) Drag, Bianca | |