| = pasare in exil | maria balan [27.Apr.05 18:29] |
| "îți va ajunge de-o mână nouă pe care să o întinzi ca o pasăre în exil peste umărul meu".........tocmai am citit ceva minunat! | |
| = subcenaclier | Vasile Rotaru [27.Apr.05 22:01] |
| Un amalgam de epitete si comparații și iar adjectivări de tot soiul, care nu fac decât să speculeze emoția, nu s-o spună, după un bine cunoscut principiu sforăitor, nemaipracticat de la proletcultiști încoace: obsesii gri, hotarul întunericului, ariadne descântate, larve de răchită, elfi arămii, cuvinte zălude, baie de magmă și înstrăinări colective, setea cumpărată, demiurg ratat, pasăre/ în exil, cazan cu minotauri, adevăr ca un spin etc. Cu acest arsenal obții nonsensurile cele mai savuroase și retorica cea mai facila prin tehnica rudimentară: „m-am înțepat într-un adevăr ca un spin” (asta-i preferata, cred, a multora!)„magnetizând obsesii gri cu ochii”, „mântuindu-se la hotarul întunericului /cu dinastia celor noua izvoare”(sic! ce să înțeleg de aici? cele nouă izvoare, cele nouă planete – cică-s zece! –, pătrat perfect, echipajul de 8+1 al Elisabetei Lipă?), „buruieni fierte într-un cazan cu minotauri” (brrr!), „ariadne descântate larve de răchită/ pictate rupestru de elfi arămii” (vai!), „dezleg pieptul femeii cu iarba fiarelor/ și blestem duhurile ce îi omoară în pântec/ pruncii” (măi să fie!) și tot așa. Dar sunt și preferatele mele, gerunziile, pe care numai tu știi sa le folosești așa, adică la prelungit agonia unui vers sau a tot felul de năzdrăvanii, nu le mai citez ca să nu spui că sunt răutăcios. Concluzia (după ce am mai citit si altceva din poeziile tale): rețeta este a furtului de sens din cuvinte si nu invers, a alăturărilor de dragul sonorizării, fără nici o posibilitate de grefare pe vreun înțeles literar, nici înțeles plastic nu au măcar, deși, la marginea dicteului ar trebui sa-l aibă, teatralizare fără conținut și clișeele cele mai revolute disimulate cu măiestrie în (ai sa le spui) metafore! Toate aceste procedee le folosești monoton și neobosit sub pretextul inovației. Mă mir că din când în când mai înțelege cineva câte ceva. Și asta cu efort, că tot limbajul asta de bolboroseală șamanică sucombă oricărei încercări de transpunere și transfigurare. Cu părere de rău – subcenaclier. | |
| = Maria, Vasile | Negru Vladimir [27.Apr.05 23:01] |
| Maria... multumesc. Nu e putin lucru sa stii cand sa cauti sensul si dincolo de mintea cea putreda. Vasile... daca zici tu... am incredere ca judecata iti e inca limpede sau poate o fi atinsa de un binecunoscut virus :)... si nu e vorba de cel cu manelele. Sincer nu am tragere de inima sa iti raspund la comentariul tendentios... de fapt ai prea putina dreptate si e atat de lesne sa combat argumentele tale puerile dar ce mai conteaza ca inca unul si-a pus ochelari de cal si priveste versurile prin ei... atentie la influente prietene. Si Paste fericit :) | |
| = pe mine | florin bratu [28.Apr.05 10:07] |
| m/a socat ultima strofa - o imagine originala, care mi/a placut. un periplu intr/adevar criptic, nu lipsit insa de frumesete si densitate. | |
| = De adjectivat vom mai adjectiva :) | Negru Vladimir [28.Apr.05 12:27] |
| Florine suntem amandoi anacronici si lipsiti de profunzime ideatica daca ne place asa ceva... eu sa scriu iar tu sa citesti... ca doar asta a spus un mare "cri(p)tic" mai sus. Lasand gluma la o parte iti multumesc pentru simtirea limpede si gandul neintinat de patimi obscure. | |