| + Frumoasă elegie! | Emilian Lican [25.Oct.23 10:19] |
| Am lecturat cu plăcere această poezie care mi-a scânteiat imaginația spre universul liric-eminescian, cred eu... Nu mai am ce face pentru că deja m-am aprins a scrie acest comentariu. De fac bine, de fac rău, rămâne bun făcut... :) ,,Fac ceva și nu e bine, fac un rău și-i bun făcut" Pe lângă aerul melancolic, am întâlnit în compunere și ofuri filosofice cum ar fi: ,,Sunt nimic, dar sunt al sorții, fiul ei cel nou născut" Remarc cu plăcere că Luna este doar sugerată în tabloul liric iar de aici se pastelează accentuat frumoasa elegie... ,,Răsărind prea somnoroasă pe un colț pictat de astre," Cu bucurie așez o steluță pe laurii acestor versuri în care parcă și autorul ar avea o premoniție... ,,voi strânge-n brațe mâine laurii cununii" | |