= femeia cu spada | eugenia mutu [03.Sep.06 23:15] |
Dana Banu, un poem implinit, decupand nemilos din strategia barbat-femeie, sau altfel spus, femeia decupand, ajungand la saturatia de "ne-femeie", nu e asa ca femeia este o reduta necucerita (inca!!) p.s merci de comm-u-ti la poemu-mi, axia | |
= re | Dana Banu [03.Sep.06 23:21] |
femeia cu spada...uite asta chiar îmi place, cuprinde chiar toată poezeaua de aici, mulțumesc de trecerea atât de lucidă ps: stai pe aici că mai vin:) | |
= eu am plecat | eugenia mutu [03.Sep.06 23:48] |
unde se duce gândul tău pentru mine când trece și cine e cel care închide noaptea poarta cetății? eu am plecat, insa, revin ?! axia | |
= axia, | Dana Banu [03.Sep.06 23:57] |
no, axia, chiar că am intrat în ceață:), ps-ul meu era un răspuns la ps-ul tău, adică tu scrie că eu te tot citesc citesc:) cam asta voiam să spun eu, e drept, cam ambiguu, porțile cetății trebuie închise că dacă dacă iese gândul, dar cine să le închidă? asta e o explicație vagă și târzie ca ora de acum, cu siguranță mâine voi avea o altă interpretare, salut, | |
= nu mi-e teamă dragă chip și-asemănare… | Ursulica Andrei-Lucian [04.Sep.06 01:40] |
am incercat sa iti raspund la intrebarea dinspre urma cat mi-a suflat ingerul.sa nu te sperii de chipul meu :). | |
= o poezia a Danei recitata de Uln | Uln Aron Alex [04.Sep.06 01:50] |
nu îți mai fie teamă dragul meu nu am să mor prin toamnă mereu voi odihni albul mâinii mele pe umărul tău tu și râzi dansează cu mine pe străzi oricum nu e nimeni aici ar fi trebuit să ne naștem dincolo printre săbii tremurând pe gâtul celor care nu ne-au iubit vor veni alte zile alte nopți ne vor măcina atât de subtil măștile fardurile trupurile prin marginea lumii ridicată vom privi oamenii colorați de noi cu albastru copiii cu verde femeile cu roșu bărbații le vom face case din trestie poduri de aramă vieți de catifea ne vor ucide probabil în cele din urmă pentru a-și schimba culorile între ei uite număr iar pietrele cubice din orașul meu de fiecare dată ies mai puține cu un pas de fiecare dată mai departe de el mai aproape de tine degeaba degeaba cântă pena corcodușa la geamuri pe înserat au plecat craii și noi odată cu ei prin amurguri rupte în fugă sfâșiate rochii de mirese dantelate cabrate uitate unde se duce gândul tău pentru mine și cine e cel care închide noaptea poarta cetății? | |
= erata | Uln Aron Alex [04.Sep.06 01:54] |
tu și râzi dansează cu mine pe străzi= Tu să râzi dansează cu mine pe străzi | |
= răspunsuri | Dana Banu [04.Sep.06 07:05] |
Andrei-Lucian, ai răspunsuri bune, mă gândesc să vin să îți iau un interviu:); Uln, ce frumos știi tu să reciți!:) mulțumesc pentru însemnări și lectură, | |
= revenire | Dana Banu [04.Sep.06 07:16] |
Andrei-Lucian, abia după ce ți-am trimis răspunsul am văzut poezia ta la care făceai referire aici deci răspunsul devine un simplu mulțumesc(fără interviu:)) | |
= parere | Andreea Oprea [04.Sep.06 09:25] |
mie imi pare o poezie consistenta de la inceput pana la sfarsit, desi m-au cam ametit imaginile: oamenii colorati,case din trestie de aramă vieți de catifea, rochii de mirese dantelate cabrate uitate.. si desi e sentimentala nu devin cum se intampla de obici, prea dulceaga. de ce copii cu albastru?? prietenesc, Andru | |
= er | Andreea Oprea [04.Sep.06 09:26] |
obicei nu obici | |
= albastru de la seninătate | Dana Banu [04.Sep.06 09:35] |
copiii sunt întotdeauna albaștii, cred eu, albastru de la seninătate, cer, apă, inocență(pe care eu nu o văd albă, nici nu îmi place albul defapt), verdele femeilor vine de la fertilitate, roșul bărbaților de la pasiune(cam prozaic poate dar asta e, uf) am introdus voit imaginile acelea despre care spui în commul tău, tocmai pentru a rupe monotonia și platitudinea care îmi păreau în momentul acela că definesc textul, rochiile de mireasă sunt o trimitere la pena corcodușa, mulțumesc de trecere, Andreea | |
= dana si universul | andreea iancu [04.Sep.06 12:01] |
un text complex, care te plimba prin tot ce vrei si ce nu vrei. denumesti, dai categorii, determini; mi-a placut jocul de culori si schimbarea lor, ca un joc de sah. este o adevarata poveste creata aici, mi-a placut foarte mult sfarsitul poemului. ma bucur sa regasesc un astfel de univers si o individualitate care se afirma si se impune in aceste versuri. cu drag, medeea | |
= medeea, | Dana Banu [04.Sep.06 12:29] |
mulțumesc pentru privirea îngăduitoare asupra universului meu, cu siguranță și tu faci parte din el, cu drag, | |
= Uln, vino până aici, te rog | Dana Banu [04.Sep.06 16:19] |
și spune-mi exact, că uite acum mi-a sărit în față, voiai să spui că începutul versului 4 e deranjant? adică nu merg tumbele alea? vorbesc serios, și dacă nu merg spune-mi și de ce, că poate le scot...sau nu, vorbesc serios, | |
= parere | Cristian Munteanu [04.Sep.06 16:56] |
Iarasi un amalgam de lucruri raspuse in forma in care o regasesc aici si idei care ar fi meritat un poem mai bun. Parca mereu neoprindu-te la fix, cu doua, trei cuvinte in plus la versurile care ar fi marcat restul. Izul retoric, de intrebari existentiale, aduce si el un oarecare farmec, dar se pierde printre preamultul spus. Raman cu "număr iar pietrele cubice din orașul meu de acasă de fiecare dată ies mai puține cu un pas al meu lipsă acolo" - desi as scoate ...ul meu de acasa. De fapt as reformula cu totul :) | |
= re | Dana Banu [04.Sep.06 17:09] |
nu am monopol pe idee Cristian, deci poți scrie liniștit, reformulând, un alt text pornind de la acesta, chiar l-aș citi cu atenție, în rest, chestie de vizor, despre "logoreea" mea, deja se pare că devine proverbială:), mulțumesc de trecere, | |
= dana | Daniel Gherasim [04.Sep.06 23:50] |
parerea mea e ca tumbele sunt bine acolo la locul lor. nu te mai felicit. nu mai dau exemple care demonstreaza ca poezia este frumoasa. Au facut-o ceilalti. Am remarcat insa poezia si nu am putut trece fara sa las un comentariu. CU drag, DAniel. | |
= Dana Banu | Catalin Gaian -Konig [05.Sep.06 08:58] |
Cum mai este in Tg. Mures...oare? "...număr iar pietrele cubice din orașul meu de acasă\.....cu un pas al meu lipsă acolo\de fiecare dată mai departe de el mai aproape de tine..." mai frumos nu puteai spune Danutz, dar ma intreb de ce plecam de la casele unde ne-au alaptat mamele si...altoit tatii, sau invers...Nu pentru ca ne-au altoit, ne-au invatat si de 2 ori mai multe,...dar nu eram impliniti si rotunzi , asa cum ni se cere inainte de "plecare"..nu am să mor prin toamnă pe înserat sau în ochi străini..."...pacat ca nu am timp sa iti spun despre intelegerea mea, dar sigur nu vei ramane singur, poetesa...cu stele, mergi inainte, dar alterneaza pasul gingas cu o calcatura serioasa pe..."nepoezie". Tu poti sa o faci pentru ca sti despre poezie mai multe decat multi din acest site. Cu drag ..un versificator...templier ! | |
= îmi place | Dana Mușat [05.Sep.06 09:04] |
un poem al iubirii, construit pe ideea fertilă a relației bărbat-femeie. deși de obicei nu gust astfel de poeme, felicitări dana m-ai făcut să îmi placă. | |
= răspunsuri, | Dana Banu [05.Sep.06 09:42] |
Daniel, chiar dacă Uln nu s-a mai întors să motiveze cele ce cred că voia să spună, adevărul e că avea dreptate oarecum, în varianta inițială era "tu fă tumbe..." am scos tu-ul suna cam a tufă:), tumbele le las desigur, îmi plac prea mult:), mulțumesc de trecere; bunul meu templier, atât de îngăduitor cu mine cititorule, prietene Cătălin, pe cît de bun ești cu mine, pe atât de aspru ești cu ceilalți, eu nu calc pe nimeni eu doar ocolesc, nu-ți pierde blândețea, e păcat, eu zic să le-o dăruiești tuturor așa cum mi-o dăruiești și mie, în exces:)), mulțumesc pentru timpul pe care deși nu îl ai, ți-l faci, pentru a-mi lăsa de fiecare dată un semn că ai citit și ai înțeles, Dana, uite, commul tău chiar mă fericește de dimineață:), sincer, dacă spui că ți-a plăcut textul meu de aici pentru mine este chiar un semn bun, | |