| = ... | Raul Huluban [29.May.05 21:35] |
| Proza a inceput bine prin acea atmosfera nocturna; impleteai tristetea ta cu cea a noptii, creai o atmosfera incat imi veneau in mine bucatile de noapte a lui Bacovia, mi se parea bine scrisa pana in momentul in care incepi sa scrii despre el si sentimentele tale. Toate exclamatiile si sintagmele gen "te-am asteptat", "ti-am raspuns", "n-ai stiut sa asculti" strica atat de mult proza asta, incat ma rugam sa cred ca mai scrii in felul acela doar un rand, si apoi voi reveni la interiorul, bine expus in prima parte. Remarc inceputul prozei, banca altar pentru frunzele cazute, si plapuma mormantului. Titlul nu imi spune mult, se putea mai bine. Mi-as fi dorit mult sa nu existe un el in aceasta proza. Problema nu este existenta lui, ci redarea simplista a acestui fapt. | |
| = Draga Raul | Ana-Maria Balas [30.May.05 13:09] |
Iti multumesc pentru precizari, care au fost foarte la obiect, insa cum ai spus si tu ``problema nu e existenta lui`` ci redarea simplista... De ce exista o redare simplista? Pentru ca e cantecul cel din urma, ``o liturghie a mortii``, intoarcerea primordiala la stadiul de increatie, al unei... frunze.... | |